Membrii CSM au sarit ca arsi dupa ce Calin Popescu Tariceanu a cerut demisia Codrutei Kovesi si a Liviei Stanciu, acuzandu-l pe politician de ”subminarea autoritatii puterii judecatoresti si a sistemului judiciar in ansamblul sau”.
Fara a sufla o vorba despre speta care l-a facut pe Tariceanu Tariceanu sa iasa la rampa impotriva conducerii DNA si Curtii Supreme (respectiv cazul Marianei Rarinca, femeia retinuta mai mult de sase luni in arest preventiv pentru ca, ulterior, sa fie declarata nevinovata de instanta), CSM l-a crucificat direct pe politician, acuzandu-l de ”exploatarea institutionala si mediatica a solutiei definitive de achitare pronuntata de o instanta judecatoreasca si stigmatizarea publica a persoanei presedintelui ICCJ in acest context”. Demers care, tot in opinia CSM, ”poate genera un nepermis mecanism de erodare a increderii cetatenilor in calitatea sistemului judiciar si de fortare a limitelor constitutionale de putere”. Ca urmare, CSM si-a respectat traditia si l-a dat pe Tariceanu pe mana Inspectiei Judiciare, acuzandu-l de ”incalcarea independentei justitiei prin afectarea autoritatii puterii judecatoresti si decredibilizarea sistemului judiciar”. Iar ca sa evite vreo replica acida din partea ”paratului”, CSM a sesizat Inspectia Judiciara si pe tema ”activitatii si conduitei procurorilor si judecatorilor implicati in solutionarea cauzei (Marianei Rarinca – n.r.)”. Neimpresionat, Tariceanu nu a dat inapoi, ci doar a precizat ca a facut declaratiile incriminate de CSM ”in calitate de senator al Romaniei, nu de presedinte al Senatului”. ”Am acest drept fundamental sa imi exprim opinia, care nu poate fi cenzurata de nimeni”, a adaugat politicianul. In plus, Tariceanu a sustinut ca CSM ar putea face si alte lucruri, mai ”productive”, in afara sesizarii una-doua a Inspectiei Judiciare. ”CSM ar putea sa se ocupe de dosarele care au stat ani de zile in sertare, fara sa fie lucrate in vreun fel”, le-a sugerat magistratilor Calin Popescu Tariceanu.