La nici cinci ani după Brexit, liderii celor 27 de state membre ale UE au început să se unească în jurul unei apărări comune, în fața agresiunii rusești și a temerilor legate de reticența lui Donald Trump de a proteja aliații europeni.
Dar, începând din vara lui 2024, Franța a intrat într-o perioadă de tulburări politice prelungite. Și prezintă riscul ca UE să nu avanseze cu o serie de inițiative de securitate. Două proiecte militare franco-germane ar putea fi în pericol: Main Ground Combat System pentru dezvoltarea tancurilor de luptă de nouă generație și programul de avioane de vânătoare Future Combat Air System, potrivit lui Shahin Vallee, cercetător principal la Consiliul German pentru Relații Externe și fost consilier economic al președintelui francez Emmanuel Macron.
Macron a fost forțat să numească patru prim-miniștri în decurs de 15 luni, ultimul dintre aceștia, Sebastien Lecornu, demisionând după mai puțin de o lună, pentru a fi numit din nou, într-un caz de déjà vu politic.
Ultima încercare a lui Lecornu de a ieși din impasul bugetar – suspendarea reformei pensiilor promovată de Macron – nu va face decât să mărească datoria uriașă a Franței.
„Situația din Franța este o problemă europeană. Nimeni nu poate lucra eficient la proiecte pe termen lung”, a declarat Cornelia Woll, directoarea Hertie School of Governance din Berlin.
Ar fi dificil să se facă planuri pe termen lung cu o țară care schimbă frecvent premierii, are perspective sumbre în ceea ce privește stabilitatea și, în persoana lui Macron, un președinte slăbit, al cărui mandat se apropie de sfârșit.
Deficitul Franței se ridică la 60 de miliarde de euro, iar Bruxellesul cere reduceri de 44 de miliarde de euro. Guvernul Lecornu este ultima suflare a unui sistem care și-a epuizat energia.
Cea mai presantă preocupare pentru UE este consolidarea capacităților militare în contextul unui război în Ucraina fără sfârșit la orizont, al incursiunilor din ce în ce mai îndrăznețe ale Rusiei în spațiul aerian al NATO și al cererilor Washingtonului ca Europa să preia responsabilitatea – și costurile – propriului său sistem de apărare.
De asemenea, criza din Franța reprezintă „un duș rece” pentru consolidarea integrării economice a UE, inclusiv pentru planul de creare a unei piețe unice de capital în cadrul blocului și pentru eforturile de reducere a birocrației și reglementărilor, subliniază Carsten Brzeski, economist-șef la ING Germania.