Criza gazelor: Scurgeri de sancțiuni, penurie de soluții

Europa este cea care suferă deplin de pe urma sancțiunilor extrem impuse Rusiei. Nu numai că efectul nu a fost cel scontat (zdrobirea economiei ruse), dar i-a permis Moscovei să-și folosească arma cea mai de preț, gazul, cu care acum amenință un continent întreg. De peste Ocean, americanii privesc amuzați cum vasalii lor din UE încep să se faulteze între ei, incapabili să realizeze că, de fapt, lovesc în interesele națiunilor de pe „Bătrânul continent”.

Vorbind despre efectele sancțiunilor occidentale trebuie să arătăm că, în primele 100 de zile de război în Ucraina, Federația Rusă a acumulat venituri de aproximativ 100 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze și cărbune, potrivit diverselor surse media din Vest.

Când s-a decis pedepsirea Moscovei, prețurile la petrol și gaze au luat-o razna, ceea ce s-a tradus, în scurt timp, în venituri fără precedent atinse de Kremlin.

UE, sedusă și abandonată de America

În calitate de vecin și principal partener comercial al Rusiei, Uniunea Europeană i-a plătit lui Vladimir Putin, în prima jumătate a lui 2022, 52 de miliarde de euro pentru petrolul rusesc, 24 de miliarde de euro pentru gazele naturale și 5 miliarde de euro pentru cărbunele achizițonate.

Iar pentru la iarnă se estimează că ar fi nevoie de cheltuieli duble! Ministrul italian al Economiei a declarat la 3 septembrie că UE are nevoie să importe energie în valoare de 100 de miliarde! „A continua să compensăm, cel puțin parțial, creșterea prețurilor la energie prin intermediul finanțelor publice este foarte costisitoare și nu am putea face niciodată suficient”.

Italia este una dintre cele mai expuse țări din UE, bazându-se pe importuri pentru trei sferturi din energia sa.

Aceste presiuni exercitate asupra Moscovei de Washington încep să muște, iar durerea se resimte doar la Bruxelles. Și în toată Uniunea Europeană. Oamenii încep să realizeze că au fost seduși și abandonați de americani; nu mai departe de acum o săptămână Cehia a văzut o demonstrație de forță când peste 70.000 de persoane au mărșăluit în Praga, protestând împotriva creșterii costului vieții și în același timp solicitând ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei pentru revenirea la achiziția de gaze ieftine.

Concluzia „succesului” avut de sancțiunile occidentale a tras-o Elina Ribakova, economist-șef la Institutul de Finanțe internaționale: „Rusia înoată în numerar”.

Ursula von der Leyen spune lucruri trăsnite

Între timp, Ursula von der Leyen a pregătit un plan de „salvare” a situației, anunțând cinci idei, una mai trăsnită ca alta. Așa cum era de așteptat, reacția țărilor membre UE a fost împărțită, nu puțini fiind cei care au strâmbat din nas la propunerile președintelui CE.

Von der Leyen a propus cinci măsuri pentru a rezolva urgența energetică: stabilirea unui plafon al prețurilor la gazul rusesc, măsuri obligatorii de reducere a cererii de energie electrică (n.r. – limitarea consumului, cu alte cuvinte, un plafon al veniturilor pentru companiile care produc energie electrică din surse low-cost (n.r. – așa-numiții producători inframarginali), o taxă de solidaritate pentru companiile de combustibili fosili care obțin profituri mari și facilitarea sprijinului pentru companiile de utilități aflate în dificultate.

Ungaria, trader-ul neoficial al Rusiei

Ungaria a devenit, cu acordul tacit al liderilor UE, trader-ul neoficial al Rusiei. Începând cu 5 septembrie, Gazprom și-a dat acordul să livreze Budapestei gaz suplimentar, pe care maghiarii îl revând, fără nicio problemă, vecinilor săi interesați. Astfel, toată lumea câștigă – gazul rusesc încălzește în continuare o parte din Europa și nimeni nu se plânge că sancțiunile au fost încălcate.

Ungaria și gigantul Gazprom au semnat un acord care va garanta livrarea de până la 5,8 milioane de metri cubi de gaze pe zi, peste volumul stipulat în contractul dintre cele două părți.

Viktor Orban s-a opus mereu propunerilor de sancțiuni ale UE asupra gazului rusesc, acuzând Occidentul să prin politicile duse a aruncat în aer piața energetică.