Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, rivalitatea sino-americană și ascensiunea noilor puteri mijlocii stimulează o reorganizare profundă a ordinii internaționale care va lăsa Europa într-un dezavantaj clar.
Pentru a prospera într-o lume dominată de state mari cu bugete militare în creștere, Europa nu are altă opțiune decât să devină o putere reală, scrie Joschka Fischer, ministrul de externe și vicecancelar al Germaniei între 1998 și 2005.
De la lumea bipolară a Războiului Rece la lumea unipolară dominată de americani care a înlocuit-o, lumea a beneficiat mult timp de un sentiment de ordine strategică. Deși au existat multe războaie mai mici (și chiar unele mai mari), din Coreea și Vietnam până în Orientul Mijlociu și Afganistan, sistemul internațional a rămas în general stabil.
Totuși, de la începutul noului mileniu, această stabilitate a făcut loc tot mai mult unei noi rivalități între marile puteri, în special între Statele Unite și China. În plus, a fost limpede că influența politică și strategică a Indiei, Braziliei, Indoneziei, Africii de Sud, Arabiei Saudite, Iranului și a altor economii emergente va crește, la fel ca și rolul lor în cadrul sistemului global.
În contextul unui conflict tot mai profund între China și SUA, aceste puteri în ascensiune vor avea oportunități de a pune față în față una dintre cele două superputeri ale secolului XXI și cealaltă, subliniază Modern Diplomacy. Într-adevăr, multe dintre aceste oportunități par prea bune pentru a fi ratate.
În această confruntare vor exista perdanți, precum Europa. Deja, răspunsul Americii la concurența chineză este de a urmări o politică industrială care va fi în detrimentul producătorilor europeni. Din punctul de vedere al SUA, astfel de politici împușcă doi iepuri dintr-o lovitură: protejează marii producători autohtoni și le oferă stimulente pentru a continua dezvoltarea vehiculelor electrice.
Nu numai că Europa trebuie să se străduiască să-și păstreze modelul economic în timpul acestei reorganizări a economiei mondiale. Trebuie, de asemenea, să gestioneze costurile ridicate ale energiei, decalajul tehnologic digital tot mai mare față de cele două superputeri și nevoia urgentă de a crește cheltuielile de apărare pentru a contracara noua amenințare din partea Rusiei.
Toate aceste priorități vor deveni și mai urgente pe măsură ce se apropie următoarele alegeri prezidențiale din SUA, având în vedere posibilitatea ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă. Iar un astfel de președinte nu va face nicio concesie Europei.
Bătrânul Continent află într-o situație deosebit de dezavantajoasă. Devine o regiune din ce în ce mai instabilă, cu o confederație de state naționale care nu au avut niciodată voința de a realiza o adevărată integrare – chiar și după două războaie mondiale și un Război Rece care a durat zeci de ani.
Într-o lume dominată de state mari, cu bugete militare în creștere, Europa nu devine o putere reală. Depinde de europeni dacă situația va rămâne așa. Lumea nu va aștepta ca Europa să se trezească la realitate.