Un videoclip macabru care s-a răspândit pe platformele de socializare săptămâna trecută arată o tânără care este incendiată de o mulțime, despre care cei care l-au distribuit au afirmat că este opera Hamas. Dar imaginile erau, de fapt, din 2015, din Guatemala, cu mult înainte de atacul grupării palestiniene asupra Israelului.
A fost doar una din minciunile în timpul unei săptămâni în care dezinformări adesea violente au inundat aplicațiile sociale, provocând confuzie și alimentând indignarea pe măsură ce conflictul se desfășura.
Platforme precum X, a lui Elon Musk, Telegram și TikTok au atras mânia autorităților de reglementare pentru că nu au reușit să oprească potopul de informații înșelătoare, care s-a revărsat rapid în mass-media mainstream și în politica din lumea reală.
Multe dintre postările partajate pe scară largă în acest nou câmp de luptă informațional, inclusiv afirmațiile virale potrivit cărora Qatar a amenințat că va întrerupe exporturile de gaze, sunt dovedite a fi false. Dar altele locuiesc într-o zonă gri, alături de dovezi ale unor atrocități dovedite.
Dimensiunea și răspândirea dezinformării, fără precedent
Jean-Claude Goldenstein, directorul executiv al grupului de informații CREOpoint, care se concentrează pe dezinformare, a declarat pentru Financial Times că cercetarea sa a constatat o „explozie de 100 de ori mai mare” a numărului de afirmații virale despre conflictul dintre Israel și Hamas pe care verificatorii de fapte le-au considerat false începând cu sfârșitul săptămânii trecute, în comparație cu restul anului.
„Minciunile online cresc vertiginos, ducând la emoții intense pe mai multe fusuri orare, cu implicații globale și sociale uriașe. Dimensiunea și răspândirea sunt fără precedent”.
Falsurile nu modelează doar opinia publică, ci și, potențial, calculele protagoniștilor din război. Un oficial Hamas a citat un reportaj al postului de televiziune israelian Channel 10 despre dezertările în masă ale Forțelor de Apărare ale Israelului. Raportul nu numai că era fals, dar Channel 10 nu mai emite din 2019.
X, fostul Twitter, se confruntă acum cu o anchetă a UE privind modul în care gestionează conținutul ilegal și dezinformarea. TikTok, deținut de chinezi, și Meta, al lui Mark Zuckerberg, au primit avertismente de la Bruxelles.
Vineri, procurorul general al New York-ului, Letitia James, a trimis scrisori către Google, Meta, X, TikTok, Reddit și platforma video Rumble pentru a întreba ce măsuri au luat pentru „a opri răspândirea de conținuturi care încurajează violența împotriva persoanelor și instituțiilor evreiești și musulmane”.
De ani de zile, platformele de socializare se ceartă cu privire la modul de abordare a știrilor false și a informațiilor înșelătoare, care proliferează după izbucnirea unor războaie, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina.
Dar cercetătorii spun că s-a creat un peisaj unic pentru războiul informațional, unul în care imaginile necontextuale sau trucate ale ororilor devin instantaneu virale. S-a adăugat foamea utilizatorilor pentru actualizări în timp real în conflictul israeliano-palestinian.Algoritmii promovează adesea conținutul cel mai provocator, fără baraje de moderare.
Un raport realizat de Laboratorul de cercetare criminalistică digitală al Atlantic Council a constatat că Hamas s-a bazat pe Telegram ca „principal mijloc de comunicare” pentru a difuza declarații către susținători.
Canalul Telegram pentru aripa militară a grupării, Brigăzile Al-Qassam, și-a triplat dimensiunea față de nivelurile de dinainte de război, depășind 619.000 de abonați, se arată în raport. Abu Obaida, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor, are peste 400.000 de abonați.
Andrew Borene, director executiv la compania de securitate Flashpoint National Security Solutions, a declarat că se așteaptă la o „escaladare reală” a dezinformării, mai ales din partea conturilor pro-Hamas și a Iranului.