Până la invazia Ucrainei, cel mai râvnit trofeu din calendarul corporatiștilor Germaniei era ceaiul cu Vladimir Putin, o întâlnire anuala de afaceri la Soci sau la Kremlin.
Dincolo de gaze și petrol, afacerile Germaniei cu Rusia se întind de la Mercedes la musli. Comerțul total cu Rusia – țară confruntată cu sancțiunile occidentale din 2014 – a totalizat 60 de miliarde de euro anul trecut.
Ost-Ausschuss
Hotărârea Germaniei de a face comerț cu Rusia este în mare parte opera unei organizații puțin cunoscute, dar extrem de influente, cunoscută sub numele de Ost-Ausschuss, Comitetul de Est.
Cu sediul în Berlin, grupul a servit drept principalul braț de lobby al afacerilor germane din Europa de Est, de când a fost fondat în anii 1950, la ordinul lui Ludwig Erhard, ministrul german al economiei, care a creat renașterea economică postbelică a țării.
După căderea Zidului Berlinului, „Go East” a devenit rapid strigătul de război al industriei germane, în timp ce directorii din spatele motorului economic al Europei căutau noi piețe și forță de muncă ieftină, notează Politico. Cu o populație de 144 de milioane și o suprafață de patru ori mai mare decât cea a UE, ca să nu mai vorbim de vastele resurse naturale, Rusia a devenit Sfântul Graal al Germaniei.
După aderarea fostelor țări din Pactul de la Varșovia la UE la începutul anilor 2000, Comitetul de Est – ai cărui aproape 350 de membri includ conglomeratul de inginerie Siemens,compania de produse chimice BASF și gigantul industrial de gaze Linde – și-a concentrat eforturile pe a ajuta afacerile germane să se extindă în Rusia.
După zeci de ani de guvernare comunistă, economia ruinată a Rusiei avea nevoie de ceea ce Germania face cel mai bine: mașini și inginerie sofisticată.
Peste 3600 de companii germane, de la Henkel până la BMW și Mercedes s-au înființat în Rusia. În total, afacerile germane au aproximativ 25 de miliarde de euro în capital investit acolo, potrivit Bundesbank.
Apărătorii lui Putin
Dacă Putin ar fi rezistat îndemnului de a invada Ucraina în 2014, investițiile germane ar fi fost semnificativ mai mari. După ce a atins un vârf de 81 de miliarde de euro în 2012, comerțul cu Rusia a scăzut la doar 48 de miliarde de euro în 2016, ca urmare a sancțiunilor.
Prin urmare, mulți corporatiști germani lacomi și dornici să schimbe lucrurile, nu numai că au închis ochii la ceea ce făcea Putin, ci au devenit și unii dintre cei mai vocali apărători occidentali ai săi.
La câteva zile după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în primăvara anului 2014, Joe Kaeser, șeful executiv de atunci al Siemens, un obișnuit al Comitetului de Est, a călătorit la Moscova pentru a se întâlni cu Putin.
Când țările UE au decis pentru prima dată să-și extindă sancțiunile împotriva Rusiei în 2015, în legătură cu anexarea, președintele Comitetului de Est, Eckhard Cordes, și-a exprimat nemulțumirea în presă, spunând că „și-a dorit mult mai mult curaj din partea liderilor europeni pentru a mișca în direcția Rusiei.”
La începutul lui 2016, exact în timp ce Rusia bombarda regiuni din Siria, noul președinte al Comitetului de Est, Wolfgang Buchele(care a fost și director executiv al Linde), a făcut eforturi pentru încetarea sancțiunilor împotriva Moscovei.
În același timp, Comitetul de Est a fost un susținător puternic al Nord Stream 2, proiectul controversat al gazoductului de sub Marea Baltică între Rusia și Germania.
Agenda pro-rusă de la Munchen
Pe lângă activitățile sale de la Berlin, un alt avanpost important pentru Ost-Ausschuss a fost Munchen, unde grupul și-a folosit vasta rețea de afaceri germane pentru a promova o agendă pro-Rusia la Conferința de Securitate (MSC), reuniunea anuală a politicienilor americani și europeni.
Rusia trimite de obicei o delegație numeroasă la eveniment, formată din oficiali guvernamentali, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, și directori de afaceri proeminenți precum Alexei Mordașov, președintele și acționarul de control Severstal, cea mai mare companie siderurgică și minieră din țară. Mordașov, conform Forbes, este cea mai bogată persoană din Rusia, cu o avere de 30 de miliarde de dolari.
Membri de profil înalt ai Comitetului de Est – inclusiv Siemens, Linde, BASF, Allianz și Deutsche Bank – au fost, de asemenea, afiliați la Conferința de la Munchen.
Kaeser, care s-a pensionat anul trecut din funcția de director executiv al Siemens, invitat frecvent la reuniunile Comitetului de Est cu Putin, este președinte al consiliului consultativ al MSC. Acolo i se alătură colegii veterani ai Comitetului, președintele Deutsche Bank, Paul Achleitner, directorul executiv Allianz, Oliver Bate și președintele Linde, Wolfgang Reitzle. Herman Gref, șeful Sberbank din Rusia, cea mai mare bancă din țară, este și el membru.
“Dragă Serghei”
Într-adevăr, legăturile dintre Comitetul de Est, MSC și sponsorii conferinței sunt atât de extinse încât este greu de spus unde se termină un grup și unde începe celălalt. În plus, părerile lor despre Rusia au fost practic identice.
“Viziunile pentru cooperarea strategică cu Rusia merită mai multă atenție”, a scris Wolfgang Ischinger, președintele de lungă durată al MSC, în 2018.
Ischinger, care în acel an îl aborda pe Lavrov cu formula „dragă Serghei”, a cerut și liberalizarea vizelor pentru ruși.
Punctul culminant al Comitetului de Est la MSC în ultimii ani a fost un mic dejun special la care au participat Lavrov, precum și înalți oficiali și directori generali germani. În 2019, ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, s-a alăturat reuniunii, la fel ca și Mordașov.
Sfârșitul aventurii
Rusia a decis să renunțe la MSC anul acesta, cu doar câteva zile înainte de atacul din 24 februarie asupra Ucrainei. La ultima întâlnire în persoană din 2020, președintele Comitetului de Est, Oliver Hermes, și-a încurajat oaspeții să transforme viziunea lui Putin pentru o zonă de liber schimb, de la estul Rusiei până la Atlantic!
Acum, companiile germane sunt supuse unor presiuni internaționale considerabile pentru a-și închide operațiunile în Rusia. O lovitură în coasta Ost-Ausschuss, care urma să marcheze cea de-a 70-a aniversare.
La rândul său, Comitetul și-a schimbat brusc tonul, a condamnat invazia Rusiei și și-a exprimat sprijinul total în spatele sancțiunilor occidentale. Site-ul său web este acum plin de steaguri ucrainene. Și, desigur, nu mai poate fi vorba de ceai cu Putin.
