Comisia de la Veneția, despre anularea alegerilor prezidențiale din România: Nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate

Continuă să apară ecouri în privința anulării alegerilor prezidențiale din România, la finalul anului trecut, în urma deciziei CCR din 6 decembrie.

Comisia de la Veneția a făcut public luni, 27 ianuarie, un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către CCR.

Forul de la Veneția subliniază că anularea alegerilor prezidențiale din România nu trebuie să fie fundamentată exclusiv pe informații clasificate, ci trebuie să se bazeze pe dovezi clare și transparente.

„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raportul citat de g4media.ro.

„Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, se mai menționează în raportul Comisiei de la Veneția.

Recomandările Comisiei

Conform aceleiași surse, Comisia de la Veneția face și o serie de recomandări în acest raport, între care:

„A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];”

Raportul a venit în contextul în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la standardele în interiorul cărora o curte constituţională poate invalida alegerile, pornind de la hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care a invalidat alegerile prezidențiale.

Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.

Comunicatul CCR din 6 decembrie

CCR a decis vineri, 6 decembrie 2024, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Hotârărea CCR a fost luată înainte de turul al doilea al prezidențialelor, în care se calificaseră candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi.

„În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:

1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.

2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică.
•
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se menționa în comunicatul CCR din 6 decembrie.

Anunțul a venit la două zile după desecretizarea documentelor secrete prezentate în CSAT de către SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne. „Președintele Klaus Iohannis a declasificat documentele care au stat pe masa CSAT, atunci când s-a făcut analiza candidatului Călin Georgescu. SRI a depus un amplu raport care arată mega operațiunea din spatele lui Călin Georgescu, finanțările primite de către acesta și modul în care s-a organizat întreaga operațiune prin intermediul TikTok.

Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, potrivit SRI.” – citiți mai multe AICI: BOMBĂ! Desecretizarea documentelor CSAT: suspendarea candidaturii lui Călin Georgescu

Citiți și: Criză rezolvată: Ciolacu – premier, Iohannis – președinte!

PLANUL lui Călin Georgescu a speriat „SISTEMUL”/Iohannis și-a prelungit vacanța prezidențială