Ambii sunt primari. Sau așa se spune. Ei chiar cred că sunt primari. Or fi primarii celor care i-au votat. Eu nu. Am avut treburi cu mult mai importante. M-am jucat cu ștampila pe alte pătrățele. A ieșit altceva, despre care nici justiția nu prea știe să vorbească. Dar asta nu înseamnă că nu sunt în funcții.
Doamna Clotilde Armand și mai nu știu cum mi-a umplut viața de gunoaie. Munți. Munți de gunoaie. Avea ea ceva de împărțit cu cei de la salubritate. Că facturile erau nu știu cum. Că ea nu plătește. Băieții ăia care curăță sectorul au zis că până nu scoate banii ei nu iau de pe jos niciun muc de țigară. Mă interesează pe mine chestia asta? Nu, eu vreau doar asfalt curat, fără pungi, saci, mobile, pantofi desperecheați, câini morți și șobolani care se plimbă nestingheriți. Ai naibii, s-au îngrășat în ultima vreme. Doamna Clotilde plus încă două prenume nu i-a văzut cât sunt de dolofani și drăgălași. Mă gândeam să-i urez să aibă parte de unul dimineața, când iese din casă. Am renunțat. Apoi m-am gândit să o iau cu „huo” când vine la primărie. M-am uitat atent la pozele cu ea și am decis că nu e bună. Nu e bună de „huo”.
Nicușor Dan, alt primar, altă făcătură de administrator de oraș. Nu l-am votat nici pe ăsta. Nemernicul a zis că dacă îl aleg bucureștenii, a doua zi au apă caldă. Și căldură. Al naibii, a uitat. A uitat și că e iarnă și că spălatul cu ibricul, pe care i-l doresc pentru tot restul vieții lui de cetățean genial, e o porcărie fără seamăn. E o umilință care m-a trimis spre vremurile în care comuniștii făceau economie, prefăcându-se că ne iubesc. Nicușoare, am să fiu sincer cu tine. Nici eu nu te iubesc. Nu mă prefac. Nu te-am iubit niciodată. Dar așa mă bate un gând să te umilesc, mult, până își iese primăria pe nas și se culcă pe burtă în Cișmigiu. Iar de acolo să-ți dea cu tifla direct în nasul tău productiv. Și pe tine te-aș lua cu „huo”, ca pe primărița de la Sectorul 1. Cum dracului de v-ați potrivit voi așa de bine? Mă uit la ce-ați făcut voi din orașul ăsta și ajung să gândesc că nici de „huo” nu sunteți buni. Dacă vă simțiți jigniți, dați-mă în judecată și obligați-mă să retractez. Am s-o fac. Da, Nicușoare, sunteți buni de luat cu „huo”.