Spectacolul se numește „refondarea” Europei, cu protagoniști pe măsură: președintele francez Emanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz.
Primul făcea antecameră la ușa lui Vladimir Putin și vroia negocieri cu Moscova în contextul războiului din Ucraina. Cel de-al doilea a dat portul Hamburg pe mâna chinezilor.
Acum, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea tratatului de reconciliere dintre Franța și Germania, în timp ce Bătrânul Continent este scufundat din nou în război de unsprezece luni, cei doi lideri s-au întâlnit cu mare pompă la Paris și au făcut referiri repetate la „prietenia” și „fraternitatea” franco-germană, care au fost esențiale pentru „construcția europeană” timp de decenii.
Macron și Scholz susțin o „linie comună” în favoarea unui răspuns european „ambițios și rapid” la subvențiile industriale americane în domeniul tranziției energetice, dar nu au precizat cum va fi finanțat acest efort care ar trebui să prevină dezindustrializarea Uniunii Europene.
Aceleași nebuloase și în ceea ce privește apărarea europeană față de invazia rusă în Ucraina. Ambii politicieni au rămas foarte evazivi în ceea ce privește intenția de a livra sau nu tancuri grele germane Leopard și franceze Leclerc Kievului, cancelarul fiind deosebit de presat de cererile repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
În această chestiune, colaborarea cu “aliații”, în special cu SUA, poate oferi o soluție, dar să nu conducă la o escaladare a conflictului. Cu alte cuvinte, UE așteaptă de fapt o decizie de la Washington: s-a învățat ca americanii să scoată castanele din foc. Departe de „armata europeană”, un concept adorat de Macron.
În plus, divergențele între Paris și Berlin se mențin și în cazul scutului antirachetă pe care Germania doreşte să-l realizeze cu tehnologie americană şi israeliană deja existentă, în timp ce Franța pledează pentru o soluţie europeană bazată pe un sistem franco-italian.
În octombrie, Consiliul de miniștri franco-german a trebuit să fie amânat din cauza dezacordurilor pe o serie de subiecte cheie, de la energie la apărare.
Prin urmare, întâlnirea dintre liderii celor două mari puteri ale Uniunii Europene a fost atent analizată. Macron și Scholz au temperamente contrastante și fiecare dintre ei fiind deranjat de inițiativele luate de celălalt fără o consultare prealabilă.
Un lucru e sigur: refondarea Europei nu se poate face doar cu vorbe și, mai ales cu un motor franco-german gripat. Prestațiile celor doi oficiali nu fac decât să confirme această realitate – și seamănă mai mult cu un circ politic.
A trecut ceva timp de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Charles de Gaulle și Konrad Adenauer. În prezent, Europa este condusă de clauni.