Confruntat cu perspectiva unui nou mandat de premier, asa cum se tot zvoneste, Dacian Ciolos a prins curaj: schimba oamenii din conducerea Eximbank, Imprimeriei Nationale, Fondului Roman de Contragarantare si Fondului pentru IMM.
Aflate in topul celor mai bine platite posturi bugetare, locurile din Consiliile de Administratie ale marilor companii de stat sunt rezervate clientelei politice a mai marilor zilei. Pana acum, tehnocratul Dacian Ciolos nu s-a atins de sinecuristii pusi in functii de predecesorii sai. Iata insa ca pauza s-a terminat si actualul premier a decis ca a venit momentul ca revolutia tehnocrata sa se manifeste si in CA-urile unde nu exista salarii mai mici de o suta de milioane de lei vechi pe luna. De departe, cel mai select CA este cel de la Eximbank, unde membrii sai iau lunar de la stat lefuri de peste 260 de milioane de lei vechi. Suma impresionanta pentru urechile romanilor, dar doar un fleac pe langa salariul de aproape 1,4 miliarde de lei vechi pe care il baga (tot lunar!) in buzunar presedintele Eximbank, Traian Halalai. Un bancher cu nume contestat in sistem si pus in functie de Victor Ponta in toamna lui 2012, despre care se spune si ca si-ar fi ”cumparat” functia cu o suma pe masura salariului: un milion de euro. Mai modesta, Imprimeria Nationala ofera fericitilor care ajung in fruntea ei salarii de doar 2.700 de lei pentru membri de rand si 3.375 lei pentru sef, dar la toate se pot adauga si cate 2 comitete lunare a cate 500 euro, deci un plus de 4.500 de lei de caciula. Fondul Roman de Contragarantare, condus pana nu demult de Ioan Hidegcuti, un apropiat al lui Vasile Blaga si al fostului secretar general al Guvernului Ion Moraru (demis rapid de Ciolos) sta mai bine, leafa membrilor CA fiind de 10.000 de lei (15.000 de lei pentru presedinte). Cu exceptia sefului, care primeste 42.000 de lei pentru prestatia sa, tot cu cate 10.000 de lei lunar isi plateste si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri membrii conducerii. Desi este clar ca Ciolos isi pune oamenii in cele mai grase si influente functii bugetare, Ministerul Finantelor, cel care patroneaza companiile cu pricina, sustine suav ca motivul curateniei il constituie doar ”necesitatea cresterii nivelului de profesionalism si performanta” a conducerii societatilor in cauza.