„Este ca o declarație de război”, a răbufnit luna trecută Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul german al economiei. Obiectul furiei sale a fost mulțimea de subvenții și scutiri de taxe pentru producători oferite în SUA.
Încă de când administrația Biden a adoptat anul trecut Legea de reducere a inflației(IRA) și Legea privind cipurile și știința pentru energie curată și tehnologie, a existat o stare de revoltă în rândul unor aliați americani, atât în Europa, cât și în Asia, față de amploarea noilor subvenții.
Ceea ce SUA consideră a fi o strategie pentru a inversa procesul de dezindustrializare în zonele defavorizate, aliații au interpretat-o ca pe un exercițiu de protecționism, deoarece încurajează companiile să mute fabricile și clienții pentru a cumpăra produse americane.
Au existat apeluri la represalii împotriva Washingtonului. Europenii, în special, sunt neliniștiți de amenințarea concurențială și de riscul de a vedea o parte din baza lor industrială migrând către SUA. Problema este că nu pot ține pasul cu sumele enorme promise de Biden.
Cu toate acestea, reacția a trecut de la furie la căutarea unor modalități de recuperare a decalajelor. UE, Japonia și Coreea de Sud au introdus subvenții pentru sectoarele lor tehnologice și de energie curată, pentru a atrage noi investiții sau pentru a împiedica alte companii să se mute în SUA.
Europa, în special, a adoptat politica conform căreia dacă nu poți să-i învingi, alătură-te lor. Sau, după cum a spus Habeck: „Dacă nu ținem pasul cu americanii, ei vor avea industriile cheie și noi nu. Aceasta este realitatea brutală”.
„Unde se vor baza toate tehnologiile viitorului – hidrogen, baterii, semiconductori ? Asta este ceea ce se decide în acest moment”, spune Jens Südekum, profesor de economie internațională la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf. Dar “SUA preia inițiativa în acest sens, iar Europa nu are altă opțiune decât să răspundă. Nu poate să nu facă nimic”.
Pentru SUA, riscul nu este reprezentat de represaliile unei UE furioase, ci mai degrabă ca guvernele europene să devină mai reticente în a participa la proiectul american mai amplu de a crea o alianță de națiuni cu mentalități asemănătoare care să fie dispuse să riposteze împotriva Chinei.
Impactul IRA nu se resimte doar în Europa: a provocat o avalanșă de investiții din partea giganților japonezi, Panasonic, Toyota, Honda, Bridgestone și alții anunțând planuri de cheltuieli suplimentare în SUA.
Companiile sud-coreene sunt de asemenea, printre cei mai mari investitori în tehnologiile ecologice americane. Până în 2026, producătorii coreeni de baterii vor încasa o subvenție anuală colectivă de peste 8 miliarde de dolari numai din „creditul pentru producția de fabricație avansată” al IRA.
Amploarea acestor subvenții înseamnă că vor exista probabil o serie de câștigători în rândul companiilor europene și asiatice – în special a celor care fac inputuri pentru viitorul boom al energiei verzi din America.