Cine pune o pilă pentru doamna Ursula? Șefa Comisiei Europene caută noi „dușmani” pentru al doilea mandat

Ursula von der Leyen a avut nevoie de ajutor din partea dușmanilor săi politici pentru a-și asigura primul mandat de președinte al Comisiei Europene.

Cu unii parlamentari din propria tabără care au votat împotriva ei sau s-au abținut, doamna Ursula trecut cu greu de votul din Parlamentul European din 2019, cu o marjă de doar nouă voturi, pentru a câștiga funcția de conducere a executivului UE, ajutată de partidele naționaliste din Polonia și Ungaria.

În timp ce se pregătește pentru un al doilea mandat în acest an, după alegerile europene din iunie, von der Leyen, de centru-dreapta, va trebui din nou să găsească „dușmani” pentru a-și asigura voturile de care are nevoie.

Potrivit Financial Times, dificultățile cu care se confruntă au fost demonstrate recent prin demisia persoanei pe care a ales-o pentru a deveni trimisul UE pentru întreprinderile mici și mijlocii, după o reacție politică din partea colegilor săi comisari și deputați europeni.

Markus Pieper, care, la fel ca von der Leyen, provine din partidul german Uniunea Creștin-Democrată, a fost numit în ianuarie, deși a obținut punctaje mai mici decât alți doi candidați în timpul procesului de numire. Săptămâna trecută, parlamentul a adoptat o rezoluție prin care îi cere lui von der Leyen să reconsidere decizia, în timp ce patru comisari din partide rivale au obiectat și ei.

Nu mai poate conta pe sprijinul partidelor naționaliste

Palmaresul șefei CE este lamentabil: de la răspunsul blocului la pandemia Covid-19 și la invazia Rusiei în Ucraina până la promovarea Green Deal. Scandalul  „Pfizergate” este notabil.

Dar Von der Leyen nu mai poate conta pe sprijinul partidelor naționaliste de dreapta care au susținut-o în urmă cu cinci ani, după ce a reținut fondurile UE de la Varșovia și Budapesta din cauza unor dispute legate de “statul de drept”. Va trebui să caute parlamentari din afara propriei familii politice care să o voteze pentru un al doilea mandat.

În 2019, ea a obținut 383 de voturi în adunarea formată din 747 de membri – mai puține decât predecesorul ei, Jean-Claude Juncker, care a avut 422 de voturi. Noul parlament va avea 720 de locuri, ceea ce înseamnă că are nevoie de 361 de voturi.

Trei grupuri parlamentare – propriul său partid, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Socialiștii și Democrații de centru-stânga și liberalii de la Renew – i-au susținut candidatura în 2019. Dar până la 100 de eurodeputați din aceste grupuri fie au votat împotriva ei, fie s-au abținut.

A supraviețuit pentru că mulți dintre cei 35 de parlamentari din partidul polonez Lege și Justiție (PiS), aflat la putere la acea vreme, și din partidul premierului ungar Viktor Orbán, Fidesz, au votat pentru ea, precum și o mână de membri nealiniați.

Socoteli încurcate în 2024

Socotelile par mai încurcate în acest an. Dacă sondajele de opinie actuale sunt corecte, cele trei grupuri de centru care probabil o vor susține pe von der Leyen vor asigura 395 din cele 720 de locuri. Asta înseamnă că realegerea ei ar putea fi în pericol dacă câteva zeci de parlamentari se răzvrătesc împotriva liniei partidului – și dacă niciun alt europarlamentar nu votează în favoarea ei.

Precaută, von der Leyen l-a curtat pe premierul italian Giorgia Meloni, al cărei partid Frații Italiei (FdI) este de așteptat să obțină aproximativ 30 de locuri. Șefa Comisiei a virat deja la dreapta și a susținut poziția dură a lui Meloni în ceea ce privește migrația ilegală.

În prezent, partidul lui Meloni se află alături de partidul polonez PiS în grupul ultraconservator ECR, dar unii membri ai partidului PPE al lui von der Leyen au făcut propuneri pentru a convinge FdI să treacă la ei.

La stânga, von der Leyen ar putea căuta sprijinul Verzilor, care se așteaptă să piardă zeci de locuri față de 2019. Atunci s-au abținut să o susțină la un prim vot, dar ulterior s-au răzgândit după au primit multe promisiuni de politici ecologice.