Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin un „criminal de război” pentru atacul care se desfășoară în Ucraina. Dar a declara pe cineva criminal de război nu este la fel de simplu ca rostirea cuvintelor. Există definiții și procese stabilite pentru a determina cine este un criminal de război și cum ar trebui să fie pedepsit.
După ce Biden a folosit termenul, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că președintele „vorbește din inimă” și și-a reînnoit declarațiile că există “un proces pentru a lua o decizie oficială”.
“Este limpede că Putin este criminal de război, dar Biden vorbește politic despre asta”, a declarat pentru AP David Crane, care a lucrat la crime de război de zeci de ani și a fost procuror-șef la Curtea Specială a ONU pentru Sierra Leone, unde a fost judecat fostul președinte liberian Charles Taylor.
Investigațiile asupra acțiunilor lui Putin au început deja. SUA și alte 44 de țări lucrează împreună pentru a investiga posibile încălcări și abuzuri, după adoptarea unei rezoluții de către Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite pentru a înființa o comisie de anchetă.
Există o altă anchetă a Curții Penale Internaționale, un organism independent cu sediul la Haga.
„Suntem la începutul începutului. Un rechizitoriu împotriva lui Putin ar putea avea loc într-un an, fără un termen de prescripție, a precizat Crane, care acum conduce Global Accountability Network, în colaborare cu instanța internațională și cu Națiunile Unite, printre altele.
Termenul “criminal de război” se aplică oricărei persoane care încalcă un set de reguli adoptate de liderii mondiali, cunoscut sub numele de legea conflictelor armate. Regulile guvernează modul în care țările se comportă în timp de război.
Aceste reguli au fost modificate și extinse în ultimul secol, extrase din Convențiile de la Geneva de după cel de-al Doilea Război Mondial și protocoale adăugate ulterior.
Regulile sunt menite să protejeze oamenii care nu participă la lupte și pe cei care nu mai pot lupta, inclusiv civili precum medicii și asistentele, trupele rănite și prizonierii de război.
Tratatele și protocoalele stabilesc cine poate fi vizat și cu ce arme. Anumite arme sunt interzise, inclusiv agenți chimici sau biologici.
Așa-numitele „încălcări grave” ale convențiilor care echivalează cu crime de război includ uciderea intenționată, distrugerea extinsă și însușirea proprietății nejustificate de nevoile militare.
Alte crime de război includ țintirea deliberată a civililor, utilizarea forței disproporționate, folosirea scuturilor umane și luarea de ostatici.
Cel mai probabil mod prin care Putin ar putea intra în imagine ca un criminal de război este prin doctrina legală larg recunoscută a “răspunderii de comandă”. Dacă comandanții ordonă sau chiar știu sau sunt în măsură să afle despre crime și nu au făcut nimic pentru a le preveni, aceștia pot fi trași la răspundere legală.
Care sunt căile către justiție
În general, există patru căi pentru investigarea și determinarea crimelor de război, deși fiecare are limite. Una este prin Curtea Penală Internațională.
O a doua opțiune ar fi dacă Națiunile Unite își transferă munca din comisia de anchetă către un tribunal internațional hibrid pentru crime de război pentru a-l urmări pe Putin.
O a treia ar fi crearea unui tribunal sau instanță care să-l judece pe Putin de către un grup de state interesate sau în cauză, precum NATO, Uniunea Europeană și SUA.
Rusia nu recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale și nu ar trimite niciun suspect la sediul instanței de la Haga. Nici SUA nu recunosc autoritatea instanței. Teoretic, Putin ar putea fi judecat într-o țară aleasă de Națiunile Unite sau de consorțiul națiunilor în cauză.