Americanii s-au întins mai mult decât le-a permis plapuma și abia acum încep să-și dea seama de asta. În Ucraina, războiul proxy dus cu Rusia nu are (încă) rezultatul așteptat – distrugerea măcar economică a Moscovei, dacă nu și militară, iar în Pacific, China dă semnale că se pregătește să tranșeze definitiv chestiunea „Taiwan”, anexarea insulei din largul coastelor sale fiind doar o chestiune de timp.
Despre izolarea lui Vladimir Putin nici nu mai are rost să vorbim – BRICS-ul a trecut la „next level” și acum face inclusiv exerciții militare comune, avertisment clar transmis NATO, că are forța să devină și o alianță militară.
Dar nu Putin e grija cea mare a Casei Albe, ci președintele Chinei. Xi Jinping și-a extins atât de mult influența globală încât Beijingul este acum garantul securității în Orientul Mijlociu, nu Washingtonul; SUA sunt alungate din regiune, puțin câte puțin, mai întâi economic, iar în viitor, și militar.
Datoria națională a SUA – 31 trilioane de dolari
Senatorul Roger Marshall, prezent la audieri în Comisia de Buget a Congresului, a declarat că nu Rusia și China reprezintă cea mai mare amenințare pentru Statele Unite, ci datoria națională de 31 de trilioane de dolari a țării!
„Sunt adesea întrebat care este cea mai mare amenințare cu care se confruntă națiunea americană și am venit aici ca să vă spun că nu este Rusia. Nu este nici China, nici Coreea de Nord sau Iran. Și nu, iubesc mediul, deci nu este vorba de schimbările climatice. Cea mai mare amenințare pe termen lung cu care se confruntă Statele Unite este datoria națională de 31 de trilioane de dolari. Și ea tot crește!”, a declarat senatorul Roger Marshall.
S-a ajuns aici pentru că președintele Joe Biden a cheltuit în primele 20 de luni de mandat mai mult decât orice alt lider din istoria SUA, arată Marshall. Sub Administrația Biden, prețurile la energie au urcat cu aproape 40%, gazele folosite în încălzirea locuințelor, cu peste 52%, prețurile la electricitate, cu peste 23%, benzina, cu peste 45% și alimentele, cu peste 19%. În același timp, în America, salariile reale nu respectă inflația, iar omul de rând resimte cel mai puternic scăderea nivelului de trai.
La 9 martie a.c., Joe Biden a lansat propunerea sa de buget pentru anul fiscal 2024. Liderul democrat proiectează 6,88 trilioane de dolari în cheltuieli și 5,03 trilioane în venituri. Deficitul este de 1,84 trilioane de dolari și, cel mai probabil, se va adăuga la datoria națională a țării. În acest moment, Statele Unite riscă o neplată a obligațiilor financiare dacă Congresul nu ridică limita de împrumut.
Și am ajuns în punctul în care America poate intra în faliment, dacă unul dintre creditorii țării își va cere banii. China, de la începutul anului încoace, dă semnalul că fix asta vrea să facă – și-a redus constant deținerile de titluri de trezorerie americane, potrivit datelor oficiale publicate de Trezoreria SUA. Acum, Beijingul mai are titluri emise de Trezoreria SUA în valoare de 859,4 miliarde de dolari (867,1 miliarde de dolari la 1 ianuarie).
China este al doilea cel mai mare deținător străin al datoriei guvernamentale americane, dar timp de șase luni consecutive și-a redus participațiile și a coborât sub cifra simbolică de 1 trilion de dolari (la nivelul lui aprilie 2022). Partidul Comunist nu a primit tocmai bine amenințările Washingtonului cu privire la posibile sancțiuni impuse Chinei, comentează analiștii. În plus, se văd eforturile lui Xi Jinping de a reduce dependența de dolarul american, în același timp promovând yuanul pe piața tranzacțiilor comerciale (înțelegerea cu Putin, despre care Național a tot scris).
Pe fondul vizitei lui Xi Jinping la Moscova și a propunerilor de pace înaintate de China, SUA si-au intensificat retorica amenințărilor, avertizând China că va fi supusă unui pachet de sanctiuni, la fel ca Rusia.
Rămâne de văzut dacă nu cumva Beijingul consideră de neacceptat atitudinea Americii și va lua în considerare “spulberarea” ordinii mondiale trasate de Casa Albă și impunerea propriilor reguli.