China dorește să facă lumea mai „sigură, rezonabilă și eficientă” prin formarea a mii de ofițeri de poliție în străinătate și „a-i ajuta să-și îmbunătățească rapid și eficient capacitățile de aplicare a legii”.
Oferta a fost făcută recent de Wang Xiaohong, ministrul chinez al securității publice, în cadrul unui forum al poliției la care au participat oficiali din 122 de țări în orașul estic Lianyungang, potrivit The Spectator. Țările autoritare vor considera atractivă abordarea Chinei în ceea ce privește legea și ordinea. Și multe vor fi investit deja în partea tehnică a statului de supraveghere chinez.
Dar chiar și cei mai mari adminiratori ai modelului ar trebui să știe că Partidul Comunist vrea, de fapt, să-și protejeze afacerile: este profund îngrijorat de soarta multora dintre investițiile sale la nivel mondial, care în prezent se înrăutățesc, și de capacitatea unora dintre cei mai mari beneficiari ai generozității sale de a proteja activele chineze.
La o întâlnire mai puțin mediatizată, organizată la Beijing la sfârșitul anului trecut de Consiliul de afaceri China-Africa, oficialii au făcut presiuni pentru extinderea rapidă a firmelor chineze de securitate private.
“Investitorii chinezi aflați în străinătate se confruntă cu provocări de securitate și cu un mediu complex. Este necesară o abordare personalizată pentru proiectele internaționale de securitate. Aceasta trebuie să difere în funcție de industrie sau de țară“. La reuniune au participat cele mai importante firme de securitate din China, dintre care multe sunt deja active peste hotare.
Umbrela Belt and Road
Oficialii au temeri privind soarta programelor din cadrul Inițiativei chineze Belt and Road (BRI), care a început ca un program global de infrastructură, dar s-a transformat într-o umbrelă pentru aproape tot ceea ce face China în străinătate cu scopul de a-și spori influența.
Proiectele au stagnat sau s-au prăbușit din cauza unui munte de datorii nesustenabile și a resentimentelor crescânde față de rolul exagerat al întreprinderilor și al forței de muncă chineze.
În Pakistan, de exemplu, portul Gwadar, construit de China ca parte esențială a coridorului economic între cele două țări, în valoare de 62 de miliarde de dolari, a fost practic asediat de separatiștii Baloch, care au vizat inginerii chinezi. Minele deținute de chinezi în Republica Democrată Congo au fost, de asemenea, vizate.
Un grup de lucru BRI a subliniat recent necesitatea de „a elabora în detaliu protecția siguranței”, potrivit agenției de presă Xinhua. „Sunt necesare orientări pentru corporații cu privire la limitarea riscurilor”.
Miza de peste un trilion de dolari
În prezent, China are investiții și active economice în străinătate în valoare de peste un trilion de dolari. A înființat aproximativ 47 000 de întreprinderi în 190 de țări sau regiuni, conform Ministerului Comerțului. Patru milioane de oameni lucrează în diferite sectoare, inclusiv minerit, energie și infrastructură.
Beijingul pare să fi ajuns acum la concluzia că aceste întreprinderi sunt periculos de expuse, în special într-o perioadă de stres economic și tensiuni geopolitice în creștere, și că au nevoie de un aparat de securitate pe măsură.
China a avut mai puțin succes cu Thailanda, unde guvernul a renunțat la planurile de patrule comune cu poliția chineză în destinațiile turistice, pe motiv că ar compromite suveranitatea națională. A existat, de asemenea, furie pe social media. „Thailanda va deveni un stat complet supravegheat”, a fost un răspuns tipic, deși printre alți autocrați mai primitori față de chinezi, acesta pare să fie tocmai scopul.