Incursiunea ucraineană în regiunea Kursk din Rusia nu va conduce Kievul la victorie.
Ucraina va trebui să treacă din nou la ofensivă în 2025. Va continua să preseze Occidentului reticent pentru a-și spori sprijinul material, arătându-i o strategie militară realistă – care să includă obiective clare, acțiuni în sprijinul acestor obiective și o înțelegere a resurselor necesare.
Iar capacitatea și dorința Occidentului de a ajuta vor depinde de rezultatele alegerilor prezidențiale americane din noiembrie.
Kamala Harris
În cazul în care vicepreședintele Kamala Harris ar câștiga, administrația sa ar menține cel puțin sprijinul administrației Biden pentru Ucraina, având în vedere interesul critic al Statelor Unite în materie de securitate națională de a vedea Rusia înfrântă și descurajată de la o agresiune ulterioară împotriva Europei.
În acest scenariu, notează Forign Affairs, Washingtonul și un NATO tot mai puternic ar sprijini o nouă ofensivă ucraineană anul viitor. Harris ar putea decide că este necesar un sprijin mai consistent pentru efortul militar ucrainean pentru a exercita presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin și a pune capăt conflictului.
Donald Trump
Fostul președinte Donald Trump și contracandidatul său, senatorul de Ohio J. D. Vance, ar conduce o administrație izolaționistă care ar înceta orice sprijin din partea SUA pentru Ucraina, s-ar dezangaja de securitatea europeană și ar face deschideri prietenoase către Rusia și alte țări autoritare, manifestând în același timp ostilitate față de NATO și alți aliați tradiționali.
În cel mai rău caz, detașarea Statelor Unite de Ucraina și Europa ar putea face ca războiul să se transforme într-un conflict mai amplu.
Joe Biden
Ucraina nu poate lupta fără ajutor occidental, are nevoie de muniție, artilerie, vechicule blindate și, mai ales, rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei. Dar aceste rachete pot fi folosite doar cu permisiunea SUA, iar Joe Biden nu vrea să-l provoace pe Vladimir Putin într-o escaladare și mai periculoasă.
De aici vine și prudența Washingtonului – și a unor țări din UE, precum Germania – față de ”planul de victorie” propus de Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean simte această prudență – evident, își dă seama că Occidentul nu vrea o ciocnire directă cu Rusia – însă nu mai are alte opțiuni.
Va trebui să-l convingă pe viitorul președinte american că soarta Ucrainei depinde în principal de Statele Unite. Răspunsul îl vor da alegătorii americani în noiembrie.