Ce îi recomandă Adrian Năstase președintelui Iohannis, înainte de ședința CSAT

Ședința CSAT convocată de președintele Iohannis va începe la ora 13.00, la Palatul Cotroceni. Se vor discuta aspecte ale situației de securitate de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Fostul premier Adrian Năstase a făcut câteva recomandări înainte de ședință. Acesta spune că CSAT ar trebui să consulte Tratatul româno-rus, încheiat în anul 2003, semnat chiar de către Vladimir Putin. Năstase arată că, în anul 2003, România era deja membră NATO, iar Rusia se obliga să nu intervină politic sau militar în România.

„În ceea ce privește acțiunea noastră: nu este vorba despre implicarea într-un război fizic, cu implicare directă în Ucraina. Este vorba despre un plan de descurajare la granițe. Este vorba mai curând de elemente legate de zona cyber, de zona logistică. România, probabil că va sublinia calitatea sa de membru NATO, în încercarea de a descuraja

Aici va trebui să se ia în considerare tratatul româno-rus din 2003, acesta fiind semnat de către Putin cu România, într-un moment în care România era deja membru NATO. Ideea de revenire la situația din 1997 este oarecum penibilă. Pot să înțeleg că este o umilință pentru fosta mare putere imperială, care a fost nevoită să se rezume la un teritoriu mai mic.”, a spus Adrian Năstase, la Antena 3.

Opțiunile României în conflictul ruso-ucrainean

Cu privire la opţiunile României în acest conflict, Adrian Năstase consideră că nu ne vom implica direct în operaţiuni militare, ci mai degrabă în războiul informaţional şi cibernetic.

„Aş vrea să subliniez că, până la urmă, conflictul din Ucraina şi conflictul din flancul de Est al NATO are şi un efect oarecum benefic prin faptul că Statele Unite care părea complet convinse să îşi mute frontul de conflict în Asia, pare să se reimplice în politica europeană, ceea ce din punctul nostru de vedere ar trebui să fie un lucru important şi avantajos.

În ceea ce priveşte acţiunea noastră, în mod evident nu este vorba de implicarea într-un război fizic în Ucraina, participarea la operaţiuni militare, dar este vorba de felul în care, practic, se poate crea un efect de descurajare suficient de puternic – alături de planul de sancţiuni de aproximativ 50 de miliarde de dolari, gândit ca să pedepsească Rusia dacă va ataca Ucraina. Şi aici este vorba mai curând de elemente legate de zona cyber, de chestiuni de logistică, aspecte care într-un fel au fost subliniate şi de alte ţări NATO de pe frontul de Est.”, a declarat Adrian Năstase.