Ce are Europa de oferit lui Trump, dacă are ceva de oferit?

Markus Söder, liderul partidului conservator bavarez, Uniunea Creștin-Socială, a răspuns la avertismentul din februarie al fostului președinte american – și probabil al viitorului președinte al SUA – care a avertizat că este dispus să lase Rusia să facă „ce naiba” vrea cu membrii NATO care nu-și plătesc partea lor echitabilă. „Avem nevoie de o armată complet echipată”, a subliniat Söder.

După două luni, nivelul de alarmă s-a accentuat în întreaga Europă. Privată de arme și muniții, Ucraina înregistrează pierderi serioase. Gaza a fost rasă de pe fața pământului și mii de palestinieni au fost uciși. Iar Iranul a lansat primul său atac direct asupra Israelului, prezicând un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu.

Sperietoarea politicienilor europeni

Perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă a devenit o sperietoare pentru politicienii europeni. Consecințele unui potențial al doilea mandat includ gamă o largă de scenarii: mai multe bariere comerciale, SUA care renunță la sprijinul pentru Ucraina sau fragmentarea NATO, printre altele.Toate se bazează pe presupuneri. Trump nu urmează tipare previzibile de comportament.

Până când sub umbrela americană?

Europa rămâne în întregime dependentă de apărarea americană, notează Politico.Între timp, noțiunea de autonomie strategică – promovată cu regularitate de președintele francez Emmanuel Macron – rămâne atât iluzorie, cât și o sursă de iritare pentru Germania, care o consideră o încercare de a slăbi relația transatlantică.

Într-adevăr, retorica lui Trump a forțat  Europa să se confrunte cu modul în care s-ar putea apăra singură. După cum a spus Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe BND: „Dacă Occidentul nu demonstrează o disponibilitate clară de a se apăra, Putin nu va mai avea niciun motiv să nu atace NATO”.

Sfaturi pentru un președinte tranzacțional

Adevărul este că, în primul său mandat, prioritățile lui Trump au fost China și Indo-Pacificul, la fel ca și pentru fostul președinte Barack Obama – deși ambii ar fi reticenți în a recunoaște această asemănare. Iar acum, cu tensiunile din Orientul Mijlociu la cote maxime, Trump va dori probabil să se despartă, după părerea sa, de iritarea pe care o reprezintă Ucraina.

Decizia Camerei Reprezentanților din SUA de a debloca un ajutor militar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, în ciuda opoziției republicanilor, nu face decât să câștige timp. Trump rămâne tranzacțional, dar Ucraina are ghinion: nu are nimic de oferit.

Liderii  europeni îi pot oferi anumite sfaturi: să nu se apropie de Rusia lui Vladimir Putin, să fie precaut cu China lui Xi Jinping,  să mențină forța NATO chiar și în condițiile creșterii cheltuielilor peste 2% și să nu devină în general un înstrăinat de politicile europene.

În cele din urmă, Europa trebuie să-și cântărească argumentele pentru a convinge o Americă „trumpiană” de necesitatea legăturilor bilaterale într-o lume în care tensiunile geopolitice dau naștere unor coaliții între puteri cu scopul de a distruge Occientul.