Cred că este mai ușor de aflat la ce s-a gândit Evgeni Kuznetsov, la Cotul Donului, înainte să moară beat criță și scufundat în zăpadă, decât să deslușești ce a vrut Klaus Iohannis să spună la ultima conferință de presă. Filologi oripilați de schimonosirea limbii române, psihologi, sociologi, economiști și analiști își vor bate capul două săptămâni de acum înainte și tot nu vor afla nici care a fost imboldul de a ieși la declarații, dar nici ce a vrut să comunice țării. În caz că ar fi avut ceva de spus.
El susține că a discutat despre modalitățile prin care România să poată accesa și valorifica cele 80 de miliarde de euro, bani pe care i-am obținut prin negocierile de la Bruxelles. Și că a stabilit care sunt domeniile prioritare ce vor fi finanțate cu acești bani, în așa fel încât țara să prospere. Dar mai spune și că se vor face investiții masive în domeniile cu impact major pentru cetățeni. Ca să vezi!
Nu poftesc, am mâncat acasă!
Mi se pare că serviciile sau consilierii au vrut să-și bată joc de el și nu au găsit altă cale pentru a-l ridiculiza. Mai concret, nu i-au spus că românii, în bună măsură, în loc să-l asculte, îl înjură când apare la televizor, nu l-au informat că, în loc să se bucure că ar fi pe primul loc în topul privind popularitatea, cetățenii mai mult se întreabă de ce nu pleacă din fruntea țării. L-or fi mințit cu sondaje false și pentru a-și păstra locurile de muncă, dar și pentru a-i induce ideea că România îl iubește. Iohannis visează că ar avea bani pentru autostrăzi, căi ferate, pentru infrastructura din educație și din sănătate. „Românii vor avea astfel acces la servicii de sănătate de calitate, de care vor beneficia în spitale moderne, la standarde europene”, zice el.
Când? După ce se va stinge epidemia Covid sau în loc de? Deocamdată se moare cu zile la porțile spitalelor din cauza unui virus nesimțit, care, în loc să le umple, le ține ocupate cu 30-40 de pacienți pe câteva sute de locuri. Și, ca aproape de fiecare dată, și-a încheiat alocuțiunea cu exprimarea care l-a consacrat în lumea gafeurilor: „Dacă dumneavoastră aveţi întrebări, vă rog să poftiţi la microfon.” Din păcate, niciunui ziarist prezent la conferință nu i-a dat prin cap să-i răspundă: „Nu, mulțumesc, nu poftesc, am mâncat acasă.”
Mult zgomot pentru nimic
Firesc ar fi fost ca întâlnirea cu ziariștii să aibă o temă, un subiect de dezbătut. De exemplu, cum poate construi Guvernul Orban atât de multe lucruri, cum poate dezvolta atât de multe planuri cu banii atât de puțini obținuți de la UE? Sau cum s-a bătut el la negocierile de la Bruxelles din moment ce, comparativ cu alții, s-a întors acasă cu praful de pe tobă?
În mod evident, asemenea teme nu vor fi discutate niciodată. Unu, pentru că i-ar ieși la iveală valoarea și nu suportă să i-o vadă lumea goală, și doi, pentru că niciun ziarist nu va avea curajul să-i adreseze întrebări de acest gen. Se va merge, în continuare, pe același simulacru de conferință de presă în care jurnaliștii se fac că întreabă, iar Iohannis se preface că răspunde. Și totuși, ce-a vrut președintele să spună de a chemat presa să-i cânte faptele de glorie?
Cinismul PSD este inimaginabil
Este cea mai dificilă întrebare, pentru că Iohannis a sărit de la una la alta, a amestecat alegerile cu investițiile, legitimitatea administrației publice cu purtatul măștii și cabina de vot cu mersul la supermarket pentru a-ți cumpăra pâine. Apoi, printr-o piruetă ajutătoare, a degajat dialogul spre politica externă, unde ar trebui să aibă un cuvânt de spus. N-a spus nimic, ci a prestat doar joc de glezne pe marginea terenului până ce a fost întrebat de alocațiile ce trebuie dublate și de pensiile ce trebuie mărite. Răspuns năucitor: nu sunt bani, dar Guvernul face calcule și va veni cu soluții. Atâta profunzime te trimite, fără cale de întoarcere, la spusele colegului meu, Răzvan Boanchiș: „Sasul elocvent ca un Trabant!”
Apoi, o goană scurtă printre achizițiile de medicamente, de la capăt cu măștile și pandemia și, pentru că nu se putea altfel, Guvernul e cel mai bun, a luat cele mai bune măsuri, dar, ce să vezi, PSD e cinic și a pus mereu contre. Ba chiar a instigat lumea la nesupunere. De ce i-o fi luat atât de mult până să ajungă la acest punct, căci asta urmărea, nu se știe. Putea de la bun început să deschidă discuțiile cu „Jos PSD!” și la fiecare întrebare să aibă un răspuns invariabil: „PSD este de vină!” Abia a doua zi și-a precizat poziția: „PSD a vrut să creeze o criză sanitară pentru a avea motiv să critice Guvernul.” Consider că are dreptate. PSD este atât de vinovat încât și pierderea alegerilor de către liberali tot lui i se va imputa.
