Viteza, forța și unitatea răspunsului occidental la invazia Rusiei în Ucraina au surprins Kremlinul, după cum a recunoscut Serghei Lavrov, ministrul rus de externe. Este posibil să fi surprins chiar și liderii occidentali.
La câteva zile de la invazie, o mare parte din activele băncii centrale a Rusiei au fost înghețate. O serie de instituții financiare și oligarhi ruși au suportat sancțiuni. Spațiul aerian european a fost închis pentru companiile aeriene rusești. Exporturile de tehnologie către Rusia au fost restricționate.
Gazoductul Nord Stream 2 către Germania a fost suspendat, iar Berlinul a anunțat o creștere istorică a cheltuielilor militare. Țările occidentale au fost de acord să furnizeze Ucrainei armament – UE făcând prima sa mișcare în domeniul asistenței militare directe.
Aceste răspunsuri nu au fost pur și simplu un caz izolat. Noi sancțiuni sau confiscări de active rusești continuă să fie anunțate, subliniază Financial Times. De asemenea, alianța occidentală pare să se extindă, Finlanda și, posibil, Suedia urmând să solicite aderarea la NATO. Invazia Rusiei în Ucraina, justificată parțial ca răspuns la extinderea NATO – a provocat de fapt o nouă extindere a NATO.
Retragerea haotică a SUA și a aliaților din Afganistan în vara anului 2021 s-a încadrat perfect în narațiunile, puternic promovate la Moscova și Beijing, privind izolaționismul american și declinul occidental.
Dar forța răspunsului privind Ucraina, condus de SUA, a contribuit la contestarea acestor idei – și a dat curaj credincioșilor în alianța atlantică.
De asemenea, a devenit clar că “vestul” – drept concept politic – nu mai este definit de geografie. La fel, aliații SUA din Asia, inclusiv Japonia, Coreea de Sud, Singapore plus Australia, s-au alăturat eforturilor de sancționare a Rusiei. Inclusiv Elveția, o țară neutră și un important centru financiar internațional.
Deși există o satisfacție incontestabilă la Washington și Bruxelles cu privire la puterea și unitatea răspunsului occidental, chiar și optimiștii sunt foarte conștienți de faptul că unitatea occidentală ar putea fi fragilă și trecătoare.
Tensiunile cresc deja în interiorul UE. Euforia inițială cu privire la puterea sancțiunilor ar putea lăsa loc unui sentiment de impotență și disperare pe măsură ce Rusia comite crime de război în toată Ucraina, în timp ce Occidentul urmărește de pe margine.
Creșterea inflației, în special o creștere a costului energiei – ar putea însemna că atenția alegătorilor se îndepărtează de Ucraina și se îndreaptă spre dificultățile economice de acasă.
Privind mai departe, mulți europeni urmăresc cu alarmă cifrele de sondaje ale lui Joe Biden. Perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă în 2024 îi sperie pe unii oficiali de la NATO și UE.Și nu toate țările sunt unite în condamnarea acțiunilor lui Vladimir Putin.
Invazia inițială a Rusiei a fost condamnată la Adunarea Generală a ONU printr-un vot de 141-4. Pe de altă parte, au fost multe abțineri semnificative. Într-adevăr, țările care nu au reușit să condamne Rusia la ONU, inclusiv China și India, reprezintă mai mult de jumătate din populația lumii.
Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită s-au abținut, de asemenea, la voturile ONU privind Rusia. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite, nutrind propriile nemulțumiri împotriva administrației Biden, a rezistat rugăminților occidentale de a crește producția de petrol, pentru a compensa pierderea livrărilor de energie din partea Rusiei.
Cu toatea acestea, când UE și SUA lucrează împreună cu Japonia, Regatul Unit, Canada, Coreea de Sud și Australia, aceste democrații avansate reprezintă încă cu ușurință mai mult de jumătate din economia mondială.
Între timp, mitul invincibilității forțelor rusești a fost spulberat de războiul din Ucraina.În urmă cu trei ani, Putin a declarat că modelul liberal occidental este un eșec dovedit. L-a luat gura pe dinainte și va trebui să recunoască acum.