Câștigă sau pierde războiul cu Rusia, Ucraina tot nu va adera la NATO

Ultimul summit NATO, de la Vilnius, în Lituania, s-a încheiat cu respingerea aderării Ucrainei, încă o dată. Președintele Volodymyr Zelenski și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa aprobării unui calendar pentru aderare sau a unor standarde specifice, asta în timp ce prin Declarația finală a reuniunii s-a transmis doar că Kievul va fi admis în organizația doar după ce va îndeplini condițiile și va obține aprobarea tuturor aliaților.

Mesajul livrat la Vilnius, în august, nu s-a schimbat în această lună scursă, iar la New York, unde zilele astea s-au adunat liderii lumii, cu ocazia Adunării Generale a ONU, subiectul central al discuții rămâne același.

Pericolul izbucnirii unui Al Treilea Război Mondial îi sperie pe toți

Respingerea aderării Ucrainei la NATO demonstrează disparitatea dintre cei 31 de membri NATO în problema integrării Ucrainei.

Marea Britanie s-a grăbit să facă apel la Statele Unite și la alți aliați care ezită, cum ar fi Germania, să transmită cel puțin o susținere verbală pentru aderarea Ucrainei, dar degeaba. La fel, mai multe țări (bezmetice) din Europa de Est, printre care și România, au și sărit că susțin includerea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, dar pesemne că Unchiul Sam le-a tăiat repede elanul (diplomatic), că nici musca nu se mai aude pe aici.

Realitatea e una singură – în NATO nu intri dacă vrei, ci dacă te primește America. Iar America știe ce riscuri prezintă un membru ca Ucraina.

Indiferent de abordările lor divergente, „Aliații” sunt de acord cu un aspect: afilierea Kievului la NATO ar activa Articolul 5, crescând probabilitatea unei ciocniri directe între NATO și Rusia, atâta timp cât războiul persistă între aceste două țări. În consecință, Ucraina nu se poate alătura acestei organizații deoarece are un conflict direct și deschis cu Federația Rusă.

De asemenea, situația postbelică în care se va afla Ucraina după terminarea războiului ar putea implica NATO într-un conflict nedorit cu Rusia. Iată alt motiv al inutilității aderării Ucrainei la NATO.

Totul, analizat la rece, demonstrează că aderarea visată de Administrația Zelenski este impracticabilă, cel puțin pe termen mediu.

Provocări pentru NATO

De ce nici măcar după încheierea războiului Ucraina nu poate spera să fie primită în Alianța Nord-Atlantică? Pentru că aderarea ar putea crea două dificultăți imposibil de gestionat.

1. În primul rând, Statele Unite ale Americii ar putea fi nevoite să se angajeze într-o confruntare directă cu Rusia din cauza garanției de securitate prevăzute la Articolul 5 din cadrul statutului NATO. Este foarte probabil că, după război, vor exista probleme de frontieră nerezolvate între Ucraina și Rusia, probleme care vor fi agravate de mișcările/grupările naționaliste din ambele țări. „Azoviștii” și alți neonaziști ar putea arunca în aer orice acord de pace negociat. Iar dacă Ucraina este membră NATO și situația de la frontieră se intensifică, Washingtonul va fi obligat să sprijine Kievul prin desfășurarea de forțe militare sau chiar arme nucleare. Lesne de intuit că asta nu duce altundeva decât la scenariul îngrozitor al izbucnirii celui de-Al Treilea Război Mondial;

2. În al doilea rând, chestiunea privind aplicarea Articolului 5 poate pune în pericol legitimitatea NATO. Guvernul SUA, prin retorica diplomatică, a dat de înțeles că nu consideră Ucraina a fi un element vital pentru viitorul său încât să merite o ciocnire militară directă cu Rusia. În schimb, Moscova arată că este pregătită să lupte „pentru” Kiev, chiar dacă implică un preț ridicat. Acest scenariu ar pune la îndoială disponibilitatea SUA de a merge la război pentru Ucraina, o îndoială pe care Vladimir Putin se va grăbi să o exploateze. Iar dacă America ar fi pusă în situația să abandoneze Ucraina, atunci alți „Aliați” – în special cei mai vulnerabili, cum ar fi statele baltice – își vor pierde încrederea în angajamentele de securitate ale SUA. De aici, o criză existențială și de credibilitate pentru NATO.

Costurile unui război NATO – Rusia

De asemenea, este foarte importantă problema cât ar costa apărarea Ucrainei. Conflictul acesta, care durează de mai bine de 18 luni, a demonstrat lumii că un război modern și convențional necesită resurse imense.

Astfel, invitarea Ucrainei în NATO nu va face decât să exacerbeze decalajul dintre angajamentele Organizației Atlanticului de Nord și capacitățile sale reale. Desigur, statele membre sunt, în general, mai puternice financiar și, poate, mai avansate din punct de vedere tehnologic (atenție, nu am spus militar!) decât Federația Rusă, dar „atlantiștii” europeni au încă multe progrese de făcut în toate domeniile, mai ales în ceea ce privește industria militară.

Până acum, Kievul a arătat o putere remarcabilă de luptă, dar performanța militară de demonstrată, să recunoaștem, trebuie atribuită cantității și calității ajutorului primit din partea SUA. Cu Ucraina în NATO, sarcina furnizării de resurse pentru apărarea țării în cazul unui război convențional va reveni în primul rând Americii. Iar asta se întâmplă „acum”, într-un moment de majore schimbări în echilibrul global al puterii și când pe scena internațională apar jucători care contestă hegemonia SUA, amenințând fățiș Casa Albă. Pentru Unchiul Sam, iată de ce lamentările lui Zelenski nu sunt decât un risc la adresa intereselor și priorităților sale reale.

Până în prezent, generalii români plimbați ca ursul pe la televiziuni de tot felul de organizații de lobby și care în viața lor au comandat doar o baterie… de vin, la restaurantul de la Cercul Militar, aceste vuvuzelele de tot trâmbițează în favoarea unei mai mari implicări a SUA și NATO în conflictul din Ucraina, nu au reușit să arate care sunt interesele strategice ale Casei Albe (că de București, lor nu le pasă!) încât să merite a mobiliza armata pentru un război cu Rusia.