Dacă serviciile secrete americane au dreptate și China este într-adevăr pe cale să înarmeze Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, s-ar putea să intrăm într-o nouă eră în relațiile internaționale. Una și mai periculoasă? Asta rămâne de văzut.
De fapt, sprijinul militar chinezesc pentru Rusia ar transforma în cele din urmă conflictul ucrainean într-un război prin procură între două blocuri ostile, cu un al treilea bloc care încearcă să rămână în afara luptei. SUA, Uniunea Europeană și „Occidentul” geopolitic – de la Canada la Japonia și Australia – ar furniza Kievul. China, Iranul, Coreea de Nord sau Belarusul – ar ajuta Moscova.
Între timp, notează Bloomberg, majoritatea celorlalte țări – din India până în Brazilia și o mare parte din Africa – vor naviga între aceste tabere. Astăzi le numim „Sudul global”. În trecut, le numeam „Mișcarea Nealiniaților” – condusă de India și de fosta Iugoslavie – sau pur și simplu „Lumea a treia”, un termen care abia mai târziu a avut conotația de „țări sărace”.
Vă sună cunoscut? Ordinea mondială care pare să iasă din molozul ucrainean seamănă foarte mult cu cea din timpul Războiului Rece. O primă lume democratică și capitalistă s-ar confrunta din nou cu o a doua lume autocratică (și vag clepto-capitalistă sau postcomunistă), cu o a treia lume care se simte din nou în pericol, neglijată, resentimentară și revoltată.
„Ordinea” Războiului Rece a fost bipolară. Acest lucru nu însemna nici că epoca era ordonată, nici că existau doar două puteri. Pur și simplu indica centrele duble de putere geopolitică, la Washington și Moscova.
Dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991 părea să pună capăt bipolarității și să introducă o nouă eră unipolară. SUA, ca singura superputere rămasă, urma să acționeze, de fapt, ca polițist global. Un alt termen sofisticat pentru acest rol este „hegemon”.
În orice caz, a fost efemer. Cel puțin în ultimul deceniu, diplomații și analiștii au fost siguri că am trecut la o nouă eră.
Josep Borrell, mai marele politicii externe a UE, o numește „multipolaritate complexă”. Principalii actori ai acestui sistem sunt, în opinia sa, SUA, China și UE – el lucrează la Bruxelles – cu alte puteri medii, printre care Rusia, Turcia și India. Departe de a fi mulțumit de acest aranjament, Borrell este îngrijorat de faptul că această multipolaritate îngreunează de fapt multilateralismul bazat pe reguli.
În timp, o superputere își percepe hegemonia mai puțin ca pe un privilegiu și mai mult ca pe o povară, deoarece adesea trebuie să plaseze interesele sistemului mai presus de propriile interese. Iar toate celelalte puteri vor fi tentate fie să profite de pe urma celui mare, fie să se coalizeze împotriva acestuia.
Un alt Război Rece – cu condiția să rămână rece – nu ar însemna neapărat sfârșitul lumii doar pentru că este bipolar. Dar ar necesita noi abordări. Una dintre diferențe este că personajele s-au schimbat. SUA și NATO sunt în continuare principalii protagoniști de o parte. Dar, în timp ce în timpul Războiului Rece principalul antagonist era Moscova, iar Beijingul era dublura sa irascibilă, aceste roluri s-au inversat acum.
În aceste zile, Rusia lui Putin este agentul haosului care amenință întregul sistem, dar nu poate face față SUA sau Occidentului pe termen lung.
China, sub conducerea președintelui Xi Jinping, reprezintă contrariul. Este singura putere care ar putea contesta supremația SUA, dar are, de asemenea, un interes tot mai mare în menținerea sistemului ca atare. Prin urmare, aluziile din această săptămână ale lui Wang Yi, diplomatul de vârf al Chinei, potrivit cărora Beijingul ar încerca să medieze o pace negociată în Ucraina ar trebui tratate cu prudență, dar nu ar trebui respinse din start.
Indiferent dacă ne etichetăm epoca noastră ca fiind multi sau bipolară, este puțin probabil să fie liniștită. Gândirea în termeni de „sfere de influență” este din nou la modă, în detrimentul țărilor mai mici, care se află ca pioni pe tabla de joc a altora.
Multilateralismul – adică o cooperare reglementată între toți sau majoritatea jucătorilor – va deveni din ce în ce mai evaziv. Doar naivii vor numi toate acestea „ordine”.