Nu ne place deloc când străinii tratează România ca pe o colonie, dar cu asemenea conducători nici nu putem avea pretenția să fim priviți altfel! Ursula von der Leyen a uitat cum se milogea acum două luni să primească voturile tuturor pentru un nou mandat, iar azi și-a reluat comportamentul de căpușă însetată. Pentru prietena Big Pharma și cel mai bun partener de afaceri al celor de la Pfizer, Bucureștiul nu este o miză. Dar, asta nu înseamnă că trebuie să aibă vreun cuvânt de spus la Bruxelles.
Nu, acolo lucrurile au rămas neschimbate. Se vede treaba că „opinia ta contează” a fost doar un banal slogan de campanie, iar după 9 iunie s-a revenit la politica pumnului în gură. Ai idei, foarte bine, ține-le pentru tine, nu ne interesează și, cu atât mai puțin, nu contează ce spui!
Comportamentul Ursulei, de Elena Ceaușescu reîncarnată, nu are cum să fie pe placul românilor. Cu mici excepții, iar una pare a fi Marcel Ciolacu, ne-am săturat să primim ordine, să tremurăm de frică, să lăsăm privirea în pământ.
Băi, von der Șpagăyen, România nu mai are dictatură din 1989, încetează a te crede mai importantă decât ești!
Chestiunea comisarului european este a doua carte prost jucată de Marcel Ciolacu. Prima a fost mutarea alegerilor parlamentare și prezidențiale în decembrie, departe de data (septembrie) cu care se înțelesese inițial, în coaliția de guvernare, cu PNL.
Toată vara, liderul PSD s-a ținut drept și a insistat că el are ultimul cuvânt în desemnarea comisarului european din partea României. Iar când Ursula von der Leyen i-a respins prima nominalizare făcută, s-a bătut până a înfrânt. Marcele, de ce la orice zice Ursula tu răspunzi cu „Da, să trăiți!”? Până când sărim în poziție de drepți ori de câte ori sună telefonul de la Bruxelles?! România este un stat independent, așa vă place să spuneți pe la televizor, iar despre „Bruxelles” știam că reprezintă o uniune de mai multe state europene care au drepturi egale. Sau unii sunt mai egali decât alții și vă este rușine de realitatea orwelliană?
În plin haos legat de implementarea noii legi a pensiilor și cu un prăpăd făcut de vremea rea pe litoral, primul-ministru și-a pus coada pe spinare și a tăiat-o în Vest, să discute față în față cu Ursula von der Leyen. A fost primul semn de slăbiciune, pe care nemțoaica l-a și exploatat numaidecât – Ciolacu a intrat în biroul ei cu ideile lui și a ieșit spășit, însușindu-și părerea, adică ordinul trasat tare și apăsat, șefei Comisiei Europene. Când tu, ca premier, te duci să-i dai raportul unui politician de la Bruxelles care în orice moment poate fi schimbat, în funcție de interese și negocieri, înseamnă că îți statutul de lider mic și neînsemnat.
Ciolacu s-a faultat singur mergând la Bruxelles degeaba, fără rost. Și campania electorală nici măcar nu a început!
Luni, șeful Executivului a anunţat că propunerea României pentru funcţia de comisar european este Roxana Mînzatu. Nici măcar portofoliul nu l-a obținut – a rămas că va discuta cu Ursula, în perioada următoare, ce rol îi revine. Dar, măcar am aflat că Roxana Mînzatu a dat un interviu online cu UVL „şi l-a trecut categoric”. „Este importantă părerea preşedintei Comisiei, care a fost una laudativă la adresa Roxanei Mînzatu, după o oră şi jumătate de interviu”, ne-a asigurat premierul.
Cu toate că se prezintă drept un politician cu experiență – are, într-adevăr, ani în spate, dar nu-i suficient, iată! -, Marcel Ciolacu nu a învățat o lecție simplă, aceea că pacifismul nu este bun în politica externă. Una este politica internă, având interese de conjunctură care devin prioritare în anumite situații, și alta este diplomația externă, când trebuie să muști din adversar, din concurență, din bugetul UE. Liderul PSD este „băiat bun” într-o lume de rechini. Dacă nu ai forță să înoți printre ei, mai bine ascunde-te după niște alge, fiindcă guvizii sunt primii care-și iau plasă!
Cum se procedează corect în astfel de situații? Fix așa, cum vedem la ceilalți lideri europeni – „Flit pentru Ursula, multe țări au ignorat istericalele șefei C.E.”, am citat din presa occidentală.
Italia l-a desemnat comisar pe Raffaele Fitto și n-a băgat-o în seamă pe Ursula, care a făcut din progresismul-neomarxist religie de stat. Danemarca a venit cu Dan Jorgensen, iar Belgia merge și ea pe mâna tot a unui bărbat.