Capitalismul este stricat și trebuie înlocuit. Aceasta este o opinie din ce în ce mai răspândită în rândul generațiilor tinere, ale căror perspective de viitor au fost întunecate de crize financiare, boli și războaie.
Dar unele narațiuni utopice alternative care au luat amploare după Covid-19 riscă să uite unele dintre cele mai fundamentale lecții ale capitalismului – cu rezultate potențial distopice.
La o extremă se află filozofia descreșterii economice, a reducerii consumului. Aici se agită activiștii climatici. Vor să elimine hidrocarburile – prin urmare să distrugă toate industriile – și să pună în loc…nici ei nu știu. Gălăgia neproductivă este religia lor.
Dar utopiile defectuoase nu au fost adoptate doar de mileniali și Generația Z, notează Bloomberg. Sfârșitul Războiului Rece a fost marcat de credința în „Sfârșitul istoriei” piețelor libere, în timp ce atașamentul grupului de la Davos față de „capitalismul părților interesate” a fost umilit de spălarea ecologică ESG.
La capătul opus se află ideologia libertariană din spatele criptomonedelor și finanțelor descentralizate (DeFi).
Inspirată de criza financiară de acum 15 ani, respinge autoritățile centralizate precum sistemele bancare și guvernele ca obstacole în calea bogăției și prosperității, promovând în schimb o lume ideală de rețele semi-anonime care nu ar avea nevoie de terți de încredere.
Pandemia a alimentat această narațiune „cypherpunk” încărcată de răutate, avertizându-i pe comercianții frustrați și blocați că nu mai au timp să fugă de hiperinflație și de proasta gestionare economică din partea elitelor. Rezultatele au fost vizibil toxice – de la atacuri cibernetice și fraudă la risipă de energie și speculații greșite – însă evangheliștii continuă să promită recompense viitoare celor care își păstrează credința.
Decreșterea și DeFi sunt mișcări diferite cu istorii diferite, dar ele devin din ce în ce mai identificabile ca noile rebeliuni economice ale timpului nostru, așa cum a spus economistul Carlota Perez: “Degrowtherii vor să scape de capitaliști, iar fanii cripto vor să scape de stat”.
Chiar dacă există un adevăr în percepția că sistemul financiar este uneori ineficient, eliminarea barierelor de protecție și a autorității centrale este cu siguranță o rețetă pentru o inegalitate și mai devastatoare. Volatilitatea de tip „boom-and-bust” a criptomonedelor a agravat, nu a limitat, efectele inflației
Cealaltă problemă este de natură politică. Este greu de imaginat cum ar putea un stat lipsit de creștere și de resurse să asigure distribuirea bunăstării.Și asta se vede chiar acum, în plină criză energetică: reacția furioasă a mai multor țări la cererea Comisiei Europene de reducere cu 15% a consumului de gaze la nivelul întregii UE.
Soluția la inegalitatea financiară nu ar trebui să fie irosirea unor cantități de energie la nivel național pentru a încerca să ocolească intermediarii de încredere, ci să creeze în schimb intermediari mai centrați pe consumatori.
În loc să cânte prohodul capitalismului, detractorii ar trebui să pună pe masă un plan concret pentru o economie a speranței.