Călătoria în China: lui Putin nu-i pasă de sancțiunile americanilor

Președintele rus Vladimir Putin este pe cale să se deplaseze în China în prima sa călătorie în străinătate de când și-a asigurat încă șase ani la Kremlin. Unul dintre obiectivele sale principale va fi găsirea unor noi modalități de ajutor economic. Noul  ministru al apărării, Andrei Belousov, este un economist apreciat de elitele Beijingului.

Din februarie 2022, China  a devenit cea mai mare piață pentru petrolul și gazele rusești, precum și o sursă cheie de importuri, notează Financial Times. Având în vedere că furnizarea de bunuri chinezești cu dublă utilizare ajută Kremlinul să depășească Ucraina și Occidentul, Washingtonul încearcă acum să întrerupă acest flux.

Amenințarea cu represiuni nu are efect

În decembrie, Casa Albă a amenințat că va impune sancțiuni oricărei bănci care achită plăți pentru mașina de război rusă. Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, și secretarul de stat Antony Blinken au vizitat China și și-au prezentat punctul de vedere liderilor și instituțiilor financiare chineze. Dar amenințarea cu represiuni nu are efect. În ultimii doi ani, guvernele rus și chinez au demonstrat o capacitate remarcabilă de a se adapta la sancțiunile SUA.

Vizita lui Putin reprezintă o nouă oportunitate de a reflecta asupra opțiunilor în privat înainte de a le pune în aplicare în liniște. Se așteaptă ca el să fie însoțit de o echipă experimentată de la banca centrală și de la ministerul de finanțe, care este responsabilă pentru eforturile Kremlinului de a de-dolariza sistemul financiar rusesc începând cu 2014 și trecerea la schimburi în yuanii Chinei.

Depozitele în yuani în Rusia se ridicau la 68,7 miliarde de dolari în 2023, depășind deținerile în dolari. Potrivit datelor băncii centrale ruse, împrumuturile denominate în yuani au crescut de aproape patru ori, ajungând la 46,1 miliarde de dolari, în mare parte datorită conversiei datoriilor din dolari și euro în moneda chineză.

O infrastructură financiară departe de sancțiunile administrației Biden

În urma sancțiunilor din 2014, Rusia a creat un analog intern al Swift, cunoscut sub numele de sistemul de mesagerie financiară al Băncii Rusiei (SPFS), a cărui utilizare este în prezent obligatorie.

China operează propriul său sistem de plăți interbancare transfrontaliere (Cips), care include în prezent aproximativ 30 de bănci rusești. Deși Cips nu poate rivaliza cu Swift în ceea ce privește volumul, războiul din Ucraina îi alimentează expansiunea.

Se pare că tranzacțiile zilnice au crescut cu 50% în 2022, iar apoi cu încă 25% în primele trei trimestre din 2023.  Prin urmare, următorul pas pentru Moscova și Beijing va fi crearea unei infrastructuri sofisticate pentru compensarea celor mai sensibile plăți. China are 4500 de bănci regionale și multe dintre ele au deja relații cu băncile rusești. Astfel de tranzacții vor fi mai costisitoare și vor dura mai mult timp, dar vor fi mult mai greu de găsit și de reprimat de către SUA.

Putin și autoritățile chineze pot pune la punct acum o infrastructură financiară departe de sancțiunile administrației Biden. Și o rețea de acest fel ar repretenta o atracție și pentru alte națiuni care caută un antidot pentru dominația dolarului.