BRICS vs. G7: Războiul Stelelor!

În timp ce miniștrii de Externe din statele BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), reuniți la Cape Town, în prologul celui de-al 15-lea summit anual, s-au înțeles să accelereze lupta împotriva hegemoniei Occidentului globalist, mass-media mainstream s-a concentrat să ne prezinte o poveste răsuflată despre cum va fi arestat președintele rus Vladimir Putin dacă va participa la reuniunea liderilor, din august. În loc să vorbească despre schimbările ce se pot dovedi istorice, unora li s-a făcut dor de zăngănitul cătușelor, de parcă nu le-a ajuns pandemia băsisto-kovesistă.

Înainte de toate, pentru cine încă nu cunoaște acest bloc: BRICS cuprinde economiile țărilor care reprezintă peste 40% din populația globului și cam o treime (32%) din PIB-ul mondial.

Șefii diplomațiilor din BRICS s-au întâlnit în Africa de Sud pentru a discuta principalele probleme geopolitice din lume, dar două au fost temele centrale – prima extindere a blocului și înființarea unei monede proprii, folosită la tranzacțiile comerciale interne.

BRICS se vrea o alternativă la G7 și, cel puțin la nivel de imagine, reușește să câștige acest meci. Miniștrii de Externe adunați la Cape Town au luat în considerare cererile formale și informale de aderare trimise de 20 de state. Extinderea alianței a fost propusă de China și acceptată, la nivel declarativ, de Rusia și Brazilia, astfel că, așa cum remarcă și presa din Vest, e doar o chestiune de timp până când noi membri vor fi primiți; cel mai probabil, la summit-ul din august vom avea BRICS+.

Extinderea își propune să sporească reprezentarea țărilor din Africa, America Latină, Orientul Mijlociu și Asia, cu Argentina, Venezuela, Egipt, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iran, Nigeria, Mexic, Indonezia și Turcia în antecamera aderării.

Nu întâmplător întâlnirea miniștrilor de Externe s-a ținut la Cape Town. Liga Africii a mers, recent, la Moscova, acolo unde Vladimir Putin a șters o datorie de peste 20 de miliarde de dolari avută de statele africane față Federația Rusă; în prealabil, și China făcuse același lucru. Tuturor acestor națiuni din Sudul Global li s-a promis că vor face parte dintr-o ordine mondială mai „incluzivă”, o lume multipolară care nu va fi dominată de una sau două puteri hegemonice și în care țările mici independente au opțiuni suficiente pentru a-și urma propriile interese.

Extinderea BRICS înseamnă că ponderea organizației în economia mondială va crește și mai mult, iar asta se traduce prin accelerarea erodării rolului pe care-l joacă dolarul în comerțul global. Pentru Statele Unite, acest scenariu este unul de groază, mai ales după ce a pierdut India și Brazilia, care din 2023 cumpără și vând din și către Federația Rusă și China în monedele naționale.

Aici este vorba doar despre independență financiară și suveranitate.

De câțiva ani, grupul BRICS a observat cum actualul sistem global de plăți, bazat pe dolar, îl face vulnerabil, mai cu seamă dacă Washingtonul anunță, peste noapte, că impune o serie de sancțiuni, imediat îmbrățișate și de către UE. Nu este o coincidență faptul că Moscova, Beijingul, Brasilia și New Delhi și-au intensificat comerțul în propriile monede începând cu prima lună din 2023.

La Durban, în august, acolo unde sunt așteptați șefii de stat din BRICS, organizația va prezenta o monedă proprie. Trecerea la decontarea în monedă națională a fost primul pas, iar următorul va fi, iată, circulația unei monede fundamental noi, în format digital sau sub o altă formă. Moneda BRICS va fi legată în primul rând de valoarea aurului.

Totuși, este greu de evaluat viabilitatea unei monede alternative fără să cunoști vag cum ar putea arăta. Se pare că planul ar fi de a centra moneda pe noua bancă (NDB) dezvoltată de BRICS, care ar acționa la nivel global ca o alternativă la FMI. Nu în mod întâmplător sediul central al NDB este la Shanghai, dar cu o președinție rotativă; China își umflă mușchii și arată că are forța (și financiară) să conducă revoluția multipolară în afacerile globale.

„Lumea este multipolară, se reechilibrează, iar vechile moduri de a face politică nu pot aborda situațiile noi apărute în lume”, a transmis ministrul indian al Afacerilor Externe, Subrahmanyam Jaishankar, după reuniunea din Cape Town.