În timp ce România se mândrește cu organizarea unui summit al miniștrilor de Externe din statele membre NATO, de pe urma căruia s-a ales doar cu promisiuni fără acoperire și o droaie de cheltuieli (curente și viitoare), adevărata reuniune care a contat s-a ținut pe insula Bali, din Indonezia. G20 a fost, așa cum remarcă mulți analiști, semnalul rupturii definitive Est-Vest. BRICS sparge hegemonia Occidentului și arată lumii întregi că are forța să dea „delete” ordinii internaționale stabilite pe planetă după sfârșitul Războiului Rece, cu SUA pe post de „jandarm mondial”.
Revista The Economist, deținută de familia Rothschild (principalii bancheri ai lumii), a publicat, de curând, faimoasa copertă ce reprezintă prognoza pentru anul următor. Portretele politicienilor aleși nu au aceeași dimensiune, reflectând cota lor diferită pe scena internațională – Xi Jinping și Vladimir Putin au cele mai mari portrete, cu liderul Rusiei plasat la mijloc, înconjurat de Biden, Zelenski & co.
Nu putem decât intui ce au vrut să transmită editorii The Economist, dar e clar că în 2023 vom avea evenimente majore care ne așteaptă.
Regulile și normele impuse de SUA, tot mai ignorate
Regulile și normele stabilite de Washington după cel de-Al Doilea Război Mondial nu mai guvernează planeta așa cum o făceau odinioară, arată și Scot Ritter, fost ofițer de informații CIA. Instituțiile care guvernează economia globală se clatină și se prăbușesc sub greutatea crizelor succesive. Chiar și organizațiile prezentate de Occident ca modele de stabilitate, cum ar fi NATO și Uniunea Europeană, sunt sfâșiate de forțe centrifuge cum n-au mai existat vreodată, vezi pozițiile adoptate de Ungaria și Turcia, de exemplu.
În context, un nou sistem de relații internaționale își face loc, iar la ultimul summit G20, ținut în spatele ușilor închise, a pus cărțile pe masă. „All in”, după cum remarcă analiștii din State, care scriu că India, China și Rusia au reușit să convingă și alte state să urmeze politici independente de America. Cea mai bună dovadă o reprezintă chiar declarația ministrului brazilian de Externe, Carlos Alberto França, făcută în marja reuniunii din Bali, potrivit căreia țările în curs de dezvoltare au dreptul să ia propria lor poziție cu privire la toate problemele politicii mondiale.
Cotidianul Cumhuriyet, din Turcia, controlat de puterea de la Ankara, scrie că formatul G20 este învechit! Mai mult, Erdogan spune deschis că BRICS umple cu încredere scena internațională. De-dolarizarea a devenit principala tendință observată azi, punctează turcii, care (încă) sunt membrii NATO și parteneri de încredere (oare?) ai SUA.
BRICS devine BRICS+. Turcia, marea lovitură!
Din ce în ce mai multe țări manifestă interes pentru BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), o asociație care reprezintă 41% din populația lumii, 24% din PIB-ul mondial și 16% din comerțul lumii! Foarte curând, BRICS se va transforma în BRICS+ și asta o semnalează inclusiv analiștii din presa mainstream, îngrijorați de cifrele din jurul acestei organizații.
Turcia, Arabia Saudită, Argentina, Mexic, Venezuela, Nicaragua, Iran, Indonezia, Kazahstan, Nigeria, Algeria, Egipt și Senegal au vorbit public despre dorința de a se alătura BRICS.
De câțiva ani, în mediile politice de la Ankara se discută despre necesitatea ca Turcia să dobândească calitatea de membru cu drepturi depline în BRICS. Iar faptul că UE încă mai are „în curs de examinare” cererea de aderare depusă de Turcia în 1987 nu face decât să stârnească furie pe malurile Bosforului. Iar pe partea militară, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Turcia este oarecum „plictisită” de NATO. Asta, mai ales după ce „otomanii” au participat activ la dezvoltarea avionului de luptă F-35, prin producerea unor componente de bază, dar americanii în continuare refuză să le vândă astfel de aeronave.
În timp ce SUA și Bruxellesul nu au ochi decât pentru regimul de la Kiev, iată că alte țări încep să pledeze din ce în ce mai mult pentru o revizuire radicală a ordinii internaționale, o abatere de la lumea unipolară impusă de Casa Albă.