Punând capăt programului său de verificare a faptelor în Statele Unite, Mark Zuckerberg ilustrează dorința, ba chiar nerăbdarea, unor mari patroni din domeniul tehnologiei de a se alinia tandemului conservator format de Elon Musk și Donald Trump.
„Ne întoarcem la rădăcinile noastre”
„Ne întoarcem la rădăcinile noastre”, a declarat marți directorul general al Meta, care a refuzat întotdeauna să își vadă compania drept o societate media supusă unor constrângeri specifice de conținut, preferând să o descrie ca pe o utilitate, informează AFP.
Până în prezent, niciun șef important al unei companii americane de tehnologie nu și-a exprimat un sprijin atât de sincer pentru concepția radicală a libertății de exprimare apărată de președintele ales și de aliatul său inseparabil, multimiliardarul Musk, care sunt ostili oricărei forme de reglementare.
Meta și-a „corectat traiectoria”
„Pentru noi toți cei care conducem de ani de zile lupta pentru libertatea de exprimare, acest lucru se simte ca o victorie majoră și un punct de cotitură”, subliniază David Sacks, om de afaceri și viitor consilier al lui Trump în materie de inteligență artificială și criptomonede.
Deși Trump nu ezită să atace mass-media pentru publicațiile care îi displac, susține libera circulație a conținutului susținătorilor săi pe rețelele sociale.
Sacks, prieten apropiat al lui Elon Musk, a salutat faptul că Meta și-a „corectat traiectoria”. „Mulțumesc președintelui Trump pentru crearea acestei realinieri politice și culturale”, a scris el pe X.
„Este perfect logic să privim această decizie a Meta dintr-un unghi politic”, a precizat Ethan Zuckerman, expert în comunicare și informare la Universitatea din Massachusetts. „Dar este, de asemenea, o decizie care servește obiectivelor financiare ale lui Zuckerberg: verificarea faptelor este o activitate dificilă, costisitoare și controversată”.
Wendy Schiller, profesor de științe politice la Universitatea Brown, consideră că „partidele și rețelele sociale prosperă atunci când există diviziuni, așa că nu este foarte surprinzător faptul că o companie precum Meta se îndepărtează de fact-checking”.
Alte nume mari din sector și-au exprimat deja, mai discret, dorința de a coopera cu viitoarea administrație Trump, la finalul unui mandat Biden marcat de un ton adesea dur față de companiile tehnologice, acuzate că permit proliferarea dezinformării și a discursului instigator la ură.
Trump intenționează să atace aceste companii și mass-media în general, după cum s-a dezlănțuit în repetate rânduri împotriva rețelelor sociale, în special după ce a fost interzis temporar pe Facebook și Twitter înainte ca acesta din urmă să fie cumpărat de Musk.
Dezmembrarea ”cartelului cenzurii”
Republicanii l-au ales pe Brendan Carr, un susținător al dereglementării în sectorul tehnologic, la conducerea puternicei agenții federale de comunicații, FCC.
La 15 noiembrie, Carr a cerut pe X ca așa numitul „cartel al cenzurii” format din „Facebook, Google, Apple, Microsoft și alții” să fie „dezmembrat”.
În urmă cu câteva zile, caricaturista Ann Telnaes a anunțat că a demisionat de la Washington Post, după ce conducerea nu a publicat o caricatură care îl înfăţişa pe proprietarul ziarului, magnatul Jeff Bezos, îngenunchind în faţa lui Trump.
La fel ca Mark Zuckerberg, șefii Google, Amazon și Apple au mers să-l întâlnească pe republican la Mar-a-Lago, reședința sa din Florida.
De asemenea, sectorul tehnologic face donații pentru a finanța recepțiile organizate cu ocazia inaugurării lui Trump la 20 ianuarie.
Printre aceștia se numără Sam Altman, directorul OpenAI, care a declarat că are „o convingere destul de profundă că Elon Musk va face ceea ce trebuie”.