Biden ar trebui s-a lase mai moale cu „amenințarea la adresa democrației”

America are probleme, iar singura rețetă este un scenariu de  catastrofism – cel puțin asta pare să creadă campania lui Joe Biden înainte de dezbaterea de joi la CNN cu Donald Trump.

Axios a relatat despre planul echipei lui Biden de a-și concentra campania pe Trump ca amenințare gravă la adresa democrației. Potrivit UnHerd, Mike Donilon – unul dintre principalii consilieri politici ai președintelui – susține că revolta din 6 ianuarie de la Capitoliu va juca un rol în alegerile din 2024 similar celui jucat de “11 septembrie” în alegerile din 2004.

Din punct de vedere politic, paralela este problematică și s-ar baza pe o neînțelegere fundamentală a provocărilor cu care se confruntă campania lui Biden. Efectul „rally-round-the-flag” provocat de un atac al unui actor extern (Al-Qaeda) a crescut masiv rata de aprobare a lui George W. Bush.

Rata de aprobare a lui Bush se situa încă, în medie, în jurul valorii de 40% până în iunie 2004. Îl devansa pe John Kerry, adversarul său democrat, cu câteva puncte în media sondajelor.

Tribunul de la Washington este vulnerabil

Lucrurile stau foarte diferit în cazul lui Biden. Rata sa de aprobare a coborât mult sub 40 %. Deși în ultimele zile s-au înregistrat unele îmbunătățiri, el se află încă în spatele lui Trump în sondaje. Bush se afla într-o poziție mult mai puternică în vara anului 2004 decât Biden astăzi și, chiar și atunci, doar 120 000 de voturi în Ohio l-au împiedicat pe Kerry să ajungă la Casa Albă.

Establishmentul de la Washington l-a consacrat pe Biden drept tribunul său împotriva populismului. Hillary Clinton l-a numit recent „unul dintre cei mai empatici lideri pe care i-am avut vreodată” .

În 2022, Biden a reușit să profite de votanții hiper-angajați pentru a avea o performanță istorică puternică la jumătatea mandatului. Cu toate acestea, sondajele indică faptul că poate cea mai mare vulnerabilitate a sa în acest moment este reprezentată de alegătorii mai puțin implicați – cei care ar putea să nu se prezinte la vot pentru un scrutin intermediar, dar care s-ar putea îndrepta spre urne pentru alegerile prezidențiale.

Acești alegători, comentează New York Times, sunt mai puțin preocupați de democrație ca problemă în alegeri. În schimb, sunt motivați de dificultăți financiare și  ar dori o schimbare fundamentală a sistemului politic. Biden îl conduce în continuare pe Trump în rândul alegătorilor care au votat în alegerile intermediare din 2022, dar rămâne în urmă pe măsură ce electoratul se extinde și îl urmărește pe rivalul său. Un mesaj de catastrofism democratic ar putea fi neconvingător.

Tinerii alegători au acordat prioritate economiei în fața „păstrării democrației”.

Un sondaj Quinnipiac din luna mai  a arătat că  tinerii alegători, independenții și hispanicii au acordat prioritate economiei în fața „păstrării democrației”.

Toate aceste grupuri au fost de părere că Trump ar face o treabă mai bună decât Biden în privința economiei. În ceea ce privește democrația, independenții îi acordă lui Biden un avantaj de un singur punct (46% față de 45%).

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că unii progresiști îndeamnă Casa Albă să înceapă să elaboreze un mesaj economic pentru a arăta cum ar putea aborda preocupările acestor alegători – vorbind despre impozite, programe sociale, inițiative de producție sau altceva decât denunțarea lui Trump.

Există un paradox mai profund în cadrul efortului lui Biden de a face din „conservarea democrației” elementul central al campaniei sale. Dacă președintele ar fi crezut cu adevărat că Trump reprezintă o amenințare existențială, iminentă la adresa democrației americane, s-ar fi orientat de mult spre moderație în ceea ce privește multe probleme de identitate, care îi frânează cifrele și divizează coaliția anti-Trump.