Dincolo de lupta împotriva crizelor declanșate ca urmare a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei sau pentru găsirea unor soluții care să redreseze economia post-Covid, UE mai are o misiune și ea poate fi văzută ca una extrem de importantă – să pună în aplicare planurile de redresare a spațiului comunitar pregătind terenul pentru următoarea generație. Adică, mai simplu, să pregătească viitoarea generație pentru o lume verde.
În contextul dat, la nivelul Bruxellesului se decide acum bugetul pentru 2023, iar poziția Partidului Popularilor Europeni este fermă și a fost exprimată de eurodeputatul Janusz Lewandowski, negociatorul principal al PPE pe lângă Comisia Europeană – situațiile extraordinare necesită soluții extraordinare!
Rareș Bogdan, categoric în privința măsurilor ce trebuie luate
Și, așa cum bine punctează și Rareș Bogdan, europarlamentarul român din partea PNL, „dacă nici pandemia, războiul sau creșterea facturilor la energie nu sunt situații extreme, atunci nu știu care ar fi!”. Slavă Cerului, însă, că există „un dialog fructuos cu Comisia Europeană și ne putem coordona pozițiile în urma acestui dialog pentru a ușura din factura crizei”.
În luarea de poziție ce exprimă punctul de vedere al marii familii PPE din Parlamentul European, eurodeputatul Janusz Lewandowski a insistat cum trebuie întocmit bugetul UE pentru anul 2023:
„Grupul PPE dorește să protejeze oamenii și întreprinderile de impactul crizelor care lovesc Europa. Mulți își revin încă din costul economic al pandemiei Covid-19 și se confruntă acum cu creșterea prețurilor la energie și a inflației. Deși marjele bugetului 2023 sunt aproape inexistente, trebuie să folosim toate instrumentele bugetare posibile (marje, flexibilitate, instrument unic de marjă și dezangajări) pentru a contribui la compensarea celor mai grave efecte ale crizelor prin investirea eficientă a fondurilor UE. Când, dacă nu acum, în vremuri de război, pandemie, crize energetice și celelalte provocări neprevăzute? Situațiile extraordinare necesită soluții extraordinare”.
De fapt, Janusz Lewandowski a vorbit despre prioritățile pe care și le-a setat grupul PPE în ceea ce privește elaborarea bugetului pentru anul viitor. Iar acestea sunt securitate energetică, apărare, sănătate, securitate alimentară. Și, nu în ultimul rând, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și a tinerilor! O spune răspicat și Rareș Bogdan: „Planurile acestui grup politic – și, har, Domnului, este cel mai semnificativ din P.E! – insistă pe securitatea energetică, sănătate, securitatea alimentară, IMM-uri și sprijinul acordat tinerilor”.
Cum Europa este puternic lovită, după o pandemie de doi ani care a pus la pământ economiile statelor comunitare, și de un război declanșat de Vladimir Putin împotriva unui stat vecin, Ucraina, în cazul de față, Partidul Popularilor Europeni arată că bugetul pentru 2023 trebuie să ofere sprijin în special gospodăriilor, protejând locurile de muncă și consolidând reziliența.
„Este dezamăgitor faptul că Consiliul Europei va propune reducerea sumei de 1,6 miliarde de euro din bugetul pentru 2023 – inclusiv sute de milioane din programe vitale precum Orizont Europa, InvestEU și EU4Health! Nu putem accepta reduceri atât de mari! În vremuri de război nu putem continua cu bugetul ca și cum ar fi afaceri ca de obicei. Avem responsabilitatea de a îndeplini prioritățile care sunt importante pentru cetățenii noștri”, a avertizat Lewandowski.
Un punct de vedere pertinent pe marginea bugetului pe 2023 l-a avut și europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a avertizat împotriva întârzierilor inutile: „Statele membre trebuie să accelereze ritmul reformelor și investițiilor. Întârzierile trebuie evitate cu orice preț. Ne așteptăm ca acestea să continue reformele structurale și investițiile, care vor avea efecte pozitive pe termen lung asupra economiei UE. Mai mult de 200 de miliarde de euro în împrumuturi sunt încă disponibile în cadrul Fondului de recuperare. Pe măsură ce Europa continuă să se redreseze după pandemia de Covid-19 și se confruntă acum cu impactul războiului din Ucraina, creșterea costurilor cu energia și inflația, îndemnăm statele membre să utilizeze pe deplin fondul. Reformele și proiectele ar trebui să contribuie la o Uniune Europeană mai rezilientă, mai ecologică și mai digitală”.
Revizuirea CFM este urgentă
Dincolo de asta, mergând chiar mai departe, C.E. are obligația să analizeze extrem de bine pașii pe care îi face încă de pe acum în pregătirea unui viitor pentru generația de mâine. Astfel, este necesară inclusiv revizuirea bugetului pe termen lung al UE și aici vorbim despre cadrul financiar multianual 2021-2027. Motivul pentru care trebuie o reanalizare a bugetului pe termen lung al UE (CFM, cum este numit) este acela că a fost conceput înainte de izbucnirea crizei energetice și nu mai este adecvat scopului. Practic, actualul CFM limitează pârghiile pe care UE le poate folosi în situații de urgență. Prin urmare, nu mai departe de primul trimestru al anului 2023, se impune o revizuire a CFM.
Iată ce declară Rareș Bogdan pe marginea acestui subiect: „Grupul PPE din Parlamentul European a cerut revizuirea bugetului pe termen lung al UE nu mai târziu de primul trimestru al anului viitor, deoarece a fost elaborat înainte de criză, prin urmare nu prevede acțiuni/alocări concrete pentru situații concrete. Acestea sunt limitate. PPE a argumentat prin faptul că lipsa acestor instrumente din CFM impune limite în protejarea oamenilor și companiilor, și să nu uităm, exista deja un impact economic semnificativ după pandemie”.
Vin banii din PNRR. Rareș Bogdan: „C.E. a autorizat plata primei cereri”
Rareș Bogdan arată că munca europarlamentarilor români la Bruxelles, cel puțin a celor din PPE, începe să dea roade. O dovedește faptul că, „joia trecută, Comisia a autorizat plata primei cereri din PNRR, adică 2,6 miliarde de euro care vor merge în revitalizarea economiei. Următoarea cerere de plată va fi pentru 3,2 miliarde de euro. Vă reamintesc că în afară de bani pentru recuperarea pierderilor economice vorbim de planuri ambițioase privind tranziția verde, adică peste opt miliarde de euro, de tranziția digitală, peste două miliarde, plus alte două miliarde în infrastructura spitalicească”.
„Apartenența PNL la Grupul EPP este un câștig esențial, pentru că avem un dialog constant, o comunicare eficientă și un obiectiv comun: obligația de a ne proteja cetățenii de efectele războiului dus de un dement și de a construi mecanisme care să ne protejeze de alte crize”, conchide eurodeputatul Rareș Bogdan.
