Bâlbâieli în coaliție. După plafonare, prețurile alimentelor, de fapt, nu au scăzut

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, l-a acuzat, indirect, pe partenerul său de coaliție, Marcel Ciolacu, că ar fi mințit când a susținut că plafonarea prețurilor la alimentele de bază ar fi funcționat. În realitate, nu numai că prețurile nu au scăzut, dar cei mai loviți au fost producătorii români, care au fost forțați de multinaționale să scadă prețurile, pentru că acestea să-și maximizeze profiturile.

După ce premierul Marcel Ciolacu s-a lăudat cu măsura plafonării la alimentele de bază, care ar fi condus la o scădere a prețurilor, scădere confirmată, nerealist, chiar și de Consiliul Concurenței, într-o cercetare observațională superficială, Nicolae Ciucă vine și răstoarnă totul. Președintele PNL a declarat astfel că schema nu a funcționat deloc și că acesta ar fi încercat să-l convingă pe Ciolacu să nu o implementeze. Mai mult, Nicolae Ciucă l-a criticat pe premier că a prelungit valabilitatea măsurii, în condițiile în care Ciolacu știa, de fapt, că plafonarea nu a funcționat.

”Am insistat şi l-am rugat pe premier să folosească doar un proiect pilot, să vedem dacă funcţionează pe trei luni, cum funcţionează şi aşa s-a şi aplicat şi a fost aplicată trei luni. Acum s-a extins cu încă trei luni şi s-a lărgit şi gama de produse, doar că am putut să constatăm cu toţii că nu funcţionează aşa. Iar din discuţiile pe care le-am avut cu producătorii a rezultat foarte clar că practic astfel de măsuri se răsfrâng la nivelul lor, pentru că ei sunt cei care generează preţul. De la nivelul retailerilor s-a lăsat impresia că funcţionează, iar acest lucru a influențat și decizia Guvernului”, a declarat Nicolae Ciucă. În piață, singurii care au simțit o schimbare, și aceea în rău, au fost producătorii români, care s-au plâns că au fost obligați să vândă sub prețul de producție. În ce privește populația, aceasta nu a putut observa nicio scădere a prețurilor la raft, cele mai multe rămânând ori la fel de mari, ori chiar mai mari decât înainte de plafonare.

Consiliul Concurenței dansează pe muzica premierului

În raportul pe 2023 al evoluției concurenței în sectoare cheie, Consiliul Concurenței insistă pe faptul că măsura plafonării prețurilor la alimente ar fi avut efect. Scopul măsurii a fost de a combate creșterea excesivă a prețurilor la alimentele de bază, în contextul creșterii costurilor de producție a produselor agricole și produselor alimentare procesate, se arată în raport. Astfel, adaosul procesatorului este de maxim 20% față de costul de producție al produsului (în care sunt incluse cheltuielile directe și indirecte, adaosul „întregului lanț de distribuție” este de „maxim 5% față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale”, iar adaosul practicat de comerciant este de maxim 20% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului.

”Analizele realizate de Consiliul Concurenței par a indica faptul că piața a încercat să se conformeze cerințelor impuse de OUG 67, chiar dacă unele dintre acestea nu erau suficient de bine clarificate, existând un efect observabil de scădere a adaosurilor și a prețurilor efectiv practicate la raft. A fost identificat un efect de waterbed pentru produsele din OUG comparate cu indicatori agregați (ex. total produse alimentare și nealimentare), pentru majoritatea retailerilor alimentari, fiind observate creșteri de profitabilitate între iunie și august 2023. Acest rezultat poate sugera că limitările de profit pentru produsele incluse în OUG au fost compensate de retaileri cu rate de profit mai mari obținute din vânzarea celorlalte produse alimentare și nealimentare”, susține Consiliul Concurenței.

Statistica contrazice totul

Cele mai recente date indică faptul că în august 2023 față de august 2022, prețurile la alimente au crescut cu 11,9% la nivel general, în timp ce la nivelul principalelor grupe de alimente au fost înregistrate evoluții cuprinse între -17,5% (la ulei) și +19,7% (în cazul ouălor). În ceea ce privește evoluția prețurilor bunurilor individuale arată că în topul celor mai mari creșteri ale prețurilor din perioada iulie 2023 față de iulie 2022, în 10 din cele 20 de produse a fost vorba de bunuri alimentare. De asemenea, în cazul multora dintre produsele alimentare din tabel, rata de creștere a prețului față de anul anterior a fost mai mare comparativ cu media europeană sau cea regională, cele mai mari diferențe fiind înregistrate în ceea ce privește untul, margarina, băuturile răcoritoare, produsele din pește și cartofii, se mai precizează în raportul Consiliului Concurenței.