Austria merge pas cu pas în relaţia cu România, din câte se pare. Mai întâi, şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România.
Guvernul de la Viena vine însă cu trei condiții pentru ca România să fie primită în Air Schengen, adică granițele să fie deschise doar pentru transportul aerian.
Ce condiţii ne impune ministerul austriac de Interne
- „Consolidarea în continuare a protecției la frontierele externe ale Uniunii Europene. Prezența Frontex (poliția de frontieră a Uniunii Europene – n.r.) la frontiera bulgaro-turcă ar trebui să fie cel puțin triplată. De asemenea, trebuia crescut „substanțial” sprijinul financiar pentru protecția frontierelor externe bulgare și române.
- Controale consolidate la frontieră la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și dintre România și Ungaria.
- „Asumați-vă responsabilitatea pentru migranții care au sosit ilegal în Austria” – este a treia condiție formulată de Ministerul austriac de Interne”, sunt cele trei condiții puse de Viena, a transmis Ministerul austriac de Interne, la solicitarea postului Digi24.
„Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Austria poate fi de acord cu (primirea României în) Air Schengen”, se mai arată în răspunsul dat de instituția condusă de Gerhard Karner.
Ar trebui să acceptăm şi solicitările de azil
Potrivit „Kurier”, ministrul de Interne Gerhard Karner călătorește în Slovenia la începutul săptămânii pentru a discuta cu reprezentanții României și Bulgariei ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca Austria să fie de acord cu „Air Schengen”.
O altă condiție ar fi acceptarea solicitărilor de azil care vin, în special, de la afgani și sirieni.
După escaladarea războiului dintre Hamas și Israel, Europa s-a confruntat cu o serie de proteste masive ale refugiaților din țările arabe (sau cetățenii europeni proveniți din familii de refugiați arabi) care și-au exprimat furia împotriva Israelului, deși acesta din urmă a fost cel atacat de teroriștii Hamas.
Guvernele europene sunt de partea Israelului în conflictul cu teroriștii Hamas, dar nu vor să supere comunitățile musulmane care reprezintă în unele cazuri 10% din populație (cazul Franței).