Arctica, noul câmp de luptă între NATO și Rusia

Un submarin se strecoară printr-un fiord din Norvegia, alături de o navă de transport amfibie britanică, în timp ce avioane de luptă F-35 străbat cerul. Forțele NATO sunt reunite pentru un exercițiu comun de respingere a unei invazii simulate, deși inamicul pare a fi orice altceva decât teoretic.

Poate că războiul președintelui Vladimir Putin în Ucraina face ravagii la mii de kilometri în sud, dar în îndepărtata Arctica se urmăresc îndeaproape activitățile sale militare.

Este o regiune din ce în ce mai importantă pentru energie, comerț și securitate și una în care Rusia, SUA, China și alții se luptă pentru un control mai mare.

Potrivit Bloomberg, întinderea resurselor mării arctice nu este bine cartografiată, dar estimările sugerează că deține aproximativ un sfert din resursele de petrol și gaze naturale ale globului, în timp ce rutele sale maritime ar putea reduce cu câteva zile, dacă nu săptămâni, timpul de trecere al navelor comerciale tradiționale.

Moscova găzduiește unele dintre cele mai importante active strategice ale sale în regiune, inclusiv submarine de atac cu capacitate nucleară – iar acestea ar putea crește în importanță, pe măsură ce Putin încearcă, în timp, să reconstituie o armată puternic slăbită de conflictul din Ucraina.

La baza exercițiilor stă sentimentul că, indiferent de ceea ce se întâmplă în Ucraina (unde trupele Moscovei sunt împotmolite într-un război de uzură), statele NATO se îndreaptă spre un climat de confruntare pe termen lung cu Rusia.

„Avem de-a face cu o națiune care și-a arătat atât dorința, cât și capacitatea de a folosi puterea militară într-o manieră agresivă”, a declarat contraamiralul Rune Andersen, comandantul Marinei Regale Norvegiene, într-o zi însorită, dar friguroasă, pe puntea navei HMS Albion. „Asta înseamnă că trebuie să fim prevăzători,  să descurajăm orice astfel de acțiune împotriva oricărei țări NATO – acest lucru este valabil atât pentru această regiune, cât și pentru țările baltice și alte părți ale teritoriului NATO.”

Peste 20.000 de soldați din Marea Britanie, SUA, Olanda și alte șase națiuni înfruntă temperaturi scăzute, gheață și zăpadă abundentă pentru a ajuta Norvegia, care, în jocul de război fictiv, se confruntă cu o incursiune limitată dinspre nord. Exercițiile de 11 zile antrenează forțele să supraviețuiască și să opereze în zonele arctice îndepărtate.

Având în vedere că Finlanda și Suedia doresc să se alăture alianței, șapte din cele opt națiuni arctice vor face parte din NATO. Aceasta înseamnă o mai mare putere colectivă aeriană, navală și de artilerie, precum și un teritoriu cu rețele feroviare pentru a transporta trupe și echipamente în cazul unui conflict.

Un astfel de front unit ar putea să servească la alimentarea ideii de la Kremlin că NATO încearcă să  încercuiască și să determine Rusia să își consolideze propria prezență militară în zonă – dacă războiul din Ucraina îi va permite acest lucru.

„Dacă Rusia vrea să fie o mare putere, dacă Rusia vrea să aibă o forță de descurajare nucleară credibilă, dacă Rusia vrea să controleze mediul de securitate imediat în Europa de Nord și, de asemenea, în Arctica, trebuie să aibă o poziție militară și de securitate foarte puternică în Arctica”, susține Andreas Osthagen, cercetător principal la Institutul Fridtjof Nansen din Norvegia.

O zonă de interes deosebit este așa-numita breșă Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, prin care navele rusești trebuie să treacă pentru a avea acces la Oceanul Atlantic. Odată ajunse acolo, forțele lui Putin ar putea perturba transportul maritim comercial sau ar putea tăia liniile de aprovizionare militară pentru ca SUA să trimită întăriri în Europa. Sabotarea cablurilor de date transatlantice subacvatice ar putea provoca daune pe scară largă.

Putin pare să dorească să mențină Rusia vizibilă în Arctica, chiar dacă resursele sale, în special trupele terestre, sunt atrase pentru a susține campania din Ucraina. De-a lungul anilor, a redeschis vechile baze militare din epoca sovietică și a construit altele noi. Aproximativ două treimi din navele cu propulsie nucleară ale Rusiei, inclusiv submarinele cu rachete balistice și submarinele de atac nuclear, sunt alocate Flotei sale de Nord, cu sediul în Peninsula Kola din regiune.

NATO a răspuns prin creșterea supravegherii subacvatice a Atlanticului de Nord, cu sonare și patrule maritime pe calea aerului. Este o zonă în care Finlanda și Suedia vor putea să-i ajute pe aliați prin monitorizarea și împărtășirea informațiilor – și prin furnizarea unei puteri aeriene vitale.