Comisarul european pentru energie își forțează norocul: a oferit un rezumat mai degrabă optimist al situației recente a continentului privind aprovizionarea cu gaze naturale. UE, a declarat săptămâna trecută Kadri Simson, a ieșit din iarnă cu “depozitele pe jumătate pline” și cu “perspective pozitive pentru iarna viitoare”.
Prețurile europene la gaze, care au atins anul trecut un vârf de peste 330 de euro (362 de dolari) pe megawatt-oră, au coborât acum la 35 de euro – cel mai mic nivel din vara anului 2021, deși încă dublu față de media istorică.Cât va dura situația?
Europenii au avut noroc iarna trecută.
Datorită temperaturilor blânde, care au redus semnificativ consumul, și a politicii chinezești “zero-Covid”, care a permis Europei să importe o mulțime de gaze naturale lichefiate, care altfel nu ar fi fost disponibile, depozitele de gaze ale continentului au ajuns la 55% din capacitate la sfârșitul sezonului de încălzire, cu mult peste media de 33% înregistrată în ultimii 10 ani.
Dar ieșirea din iarnă cu atât de mult gaz în depozite a avut un preț uriaș. Deși Europa a evitat o recesiune, producția din sectorul industrial cu consum mare de energie s-a contractat semnificativ. Pentru orice industriaș european, criza nu s-a încheiat.
Cu mult mai mult gaz decât se aștepta, va fi mult mai ușor să se refacă depozitele până la obiectivul Bruxelles-ului de 90% din capacitate înainte de iarna viitoare. Perspectivele par într-adevăr pozitive.
Pentru a atinge acest obiectiv de 90%, Europa trebuie să injecteze aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaz în depozite până la sfârșitul lunii octombrie, cu mult sub media de aproximativ 55 de miliarde de metri cubi din ultimii 10 ani. Chiar dacă continentul își împinge depozitele la 95% din capacitate, cantitatea de gaz necesară ar fi mai mică decât în orice sezon de injecție din deceniul precedent.
GNL rusesc
Contractele de gaze pentru ianuarie-februarie 2024 se tranzacționează în apropierea a 60 de euro pe megawatt-oră. Dar Europa continuă să cumpere GNL rusesc. Bruxelles-ul a impus sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusești, dar a lăsat neatinsă aprovizionarea cu gaze. Reducerea fluxurilor din Rusia către Europa este rezultatul reducerii livrărilor de către Kremlin prin conducte, nu a unei represalii europene pentru invadarea Ucrainei.
Deocamdată, China încă nu cumpără prea mult GNL, ceea ce permite ca încărcăturile să ajungă în Europa. Wael Sawan, directorul general al Shell, unul dintre cei mai mari furnizori de GNL din lume, a afirmat că cererea “promptă” de GNL este “slabă”. Dar a avertizat Europa: consumul chinezesc “va începe să se relanseze cu adevărat”.
În același timp, cererea occidentală de produse chinezești a fost scăzută din cauza ofertei abundente din SUA și Europa.Acest lucru ar putea dura încă câteva luni, oferind Europei suficient timp pentru a-și reface depozitele de gaze și pentru a evita o criză la iarnă. Dar miza pe noroc nu este niciodată o strategie bună pe termen lung.