Apar fisuri. Ocidentul, în capcana războiului Israelului?

Au apărut fisuri în sprijinul occidental pentru războiul Israelului –  nu numai din cauza numărului devastator de victime ale campaniei IDF, ci și din cauza diferențelor privind modul în care Gaza va fi guvernată după ce armele vor tăcea.

În orice caz, premierul israelian Benjamin Neanyahu testează limitele acestui sprijin, mai ales că încă nu și-a expus viziunea asupra unei administrații interimare a Gaza, în afară de faptul că Israelul va păstra controlul de securitate pentru o perioadă „nedeterminată” pentru a se asigura că Fâșia nu va redeveni o amenințare.

Israelul, Statele Unite și UE sunt de acord că renașterea Hamas nu este o opțiune. În liniște, la fel fac și unele state arabe, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.Cu toate acestea, aici se încheie acordul dintre Israel și susținătorii săi occidentali.

Spre deosebire de Statele Unite și de Uniunea Europeană, care insistă ca Autoritatea Palestiniană din Cisiordania să preia controlul asupra Gaza,  Netanyahu a exclus orice rol pentru entitatea creată în cadrul acordurilor israeliano-palestiniene de la Oslo din 1993.

Chiar  dacă Israelul și Occidentul ar fi pe aceeași lungime de undă în această privință, trecerea de punctul  A la punctul B este plină de multiple probleme.

În primul rând, niciuna dintre opțiunile postbelice – de la preluarea controlului de către Autoritatea Palestiniană sau Egipt, la un mandat al Națiunilor Unite, o forță arabă care să se deplaseze în Gaza, până la ocupația israeliană sau expulzarea locuitorilor din Gaza din teritoriu –  nu ia în considerare preocupările palestiniene.

Orice acord interimar care nu reușește să ofere o speranță credibilă pentru încetarea ocupației israeliene din Cisiordania și a asediului din Gaza și pentru rezolvarea conflictului israeliano-palestinian va fi, în cel mai bun caz, fragil.

Un sondaj de opinie efectuat după 7 octombrie în Cisiordania și Gaza de către Organizația Lumea Arabă pentru Cercetare și Dezvoltare (AWRAD), cu sediul la Ramallah, nu este de bun augur pentru aranjamentele care nu țin cont de aspirațiile palestiniene.

Peste 80 % dintre cei chestionați au declarat că încrederea lor într-o rezolvare pașnică a conflictului a scăzut. Șaptezeci și patru la sută au sprijinit atacul brutal al Hamas, care a ucis 1.200 de israelieni, majoritatea civili.

Dincolo de faptul că opinia publică palestiniană este în dezacord cu opțiunile postbelice, Autoritatea Palestiniană, condusă de președintele Mahmoud Abbas, nu mai are  credibilitate în Cisiordania și Gaza.

Este probabil ca Israelul și Occidentul să se opună unor alegeri ce ar putea fi câștigate de Hamas sau de un grup care susține principiile Hamas, care pun accentul pe lupta armată și, în cel mai bun caz, pe o încetare a focului pe termen lung între Israel și un stat palestinian, dar fără recunoașterea statului evreu sau un tratat de pace.

Recentele declarații americane și europene care subliniază o soluție cu două state sunt considerate pe scară largă în Orientul Mijlociu ca fiind declarații goale, fără dovezi ale voinței de a forța Israelul să se așeze la masa negocierilor și de a obține schimbări politice care ar face ca o rezoluție să fie viabilă.

În plus, cariera politică a lui Netanyahu ar putea fi în pericol, majoritatea israelienilor considerându-l responsabil pentru eșecul serviciilor de informații și al armatei israeliene în anticiparea și prevenirea atacului Hamas din 7 octombrie.

Problema este că schimbarea guvernului israelian este puțin probabil să fie un panaceu, relatează Mondern Diplomacy. Benny Gantz, prezentat ca posibil succesor al premierului, a exclus o revenire la granițele israeliene de dinainte de 1967 și a insistat asupra faptului că palestinienii ar trebui să aibă o „entitate”, dar nu un stat.

Ram Ben Barak, un fost înalt oficial al serviciilor de informații și candidat la conducerea Yesh Atid, principalul partid de opoziție din Israel, a ilustrat cât de profund și de răspândit este sentimentul antipalestinian israelian, cerând ca populația din Gaza să fie trimisă în cele patru colțuri ale lumii.