Atât susținătorii, cât și criticii lui Donald Trump sunt de acord că primul an al celui de-al doilea mandat al său a fost unul extrem de perturbatorAtât susținătorii, cât și criticii lui Donald Trump sunt de acord că primul an al celui de-al doilea mandat al său a fost unul extrem de perturbator.
Trump se îndreaptă și mai mult spre unilateralism, ceea ce era de așteptat, având în vedere că a preluat funcția fără multe dintre constrângerile geopolitice cu care se confrunta anterior.
Din punct de vedere economic, a avut o libertate de acțiune mult mai mare în 2025 și, astfel, a putut să-și urmeze abordarea maximalistă în ceea ce privește tarifele, notează Foreign Affairs.
Într-o anumită măsură, este normal ca președinții aflați la al doilea mandat să înceapă cu ambiții mărețe, chiar exagerate. Ei preiau funcția convinși că nu au nevoie de aceeași perioadă de învățare ca președinții aflați la primul mandat. Sunt dornici să se apuce imediat de treabă, deoarece, inevitabil, vor ajunge în etapa de „lame duck”.
Cu toate acestea, Trump a reușit să șocheze cu adevărat observatorii pe trei fronturi: desfășurarea armatei în interiorul granițelor SUA; orientarea către emisfera vestică ca principal teatru al politicii externe; și capacitatea de a intimida Congresul să renunțe la puterile și responsabilitățile sale.
Comentariile lui Trump cu privire la extinderea teritoriului SUA pentru a include atât Canada, cât și Groenlanda și recâștigarea controlului asupra Canalului Panama par a fi obiective reale.
De asemenea, președintele a transformat „războiul împotriva drogurilor” dintr-o metaforă într-un manifest. Intensifică operațiunile militare în Caraibe și diplomația coercitivă împotriva regimului lui Nicolas Maduro din Venezuela.
Statele Unite s-au bazat mult timp pe puterea și influența globală pe care le-au construit în perioada post-Război Rece, dar Trump epuizează aceste rezerve. China, de exemplu, nu are niciun interes în susținerea ordinii americane.
Beijingul ar putea profita de atenția acordată de Trump emisferei occidentale pentru a-și urmări agenda în Asia, regiunea cu cea mai mare importanță economică în viitor.
Rusia deja profită de incertitudinea politicilor SUA privind războiul din Ucraina și sprijinul acordat membrilor europeni ai NATO.
Fără o schimbare de traiectorie, deturnarea puterii americane de către Trump ar putea duce la apariția unei noi ordini geopolitice, în care marile puteri ostile – sau, în cel mai bun caz, indiferente față de interesele SUA – ar deține controlul în vaste sfere de influență.
În cele din urmă, Trump și susținătorii săi au dreptate când se laudă cu impactul extraordinar pe care l-a avut a doua administrație de la preluarea mandatului. Este un prim an la fel de important ca al oricărui președinte de la Roosevelt încoace.
O mare parte din abordarea lui Trump era previzibilă, inclusiv imprevizibilitatea sa generală. Dar adevăratele surprize sunt cele care probabil vor avea ecouri în anii următori.
