Am ajuns exact acolo unde se vedea cu ochiul liber că vom ajunge și nimeni nu credea că este posibil. Școala a început sub cele mai sumbre auspicii. Este o debandadă totală, o viermuială de inutili și de idei fără sens. În noaptea dinaintea debutului anului de învățământ, Monica Anisie, ministresa fără portofoliul conștiinței naționale, încă mai ședințea ședințe și organiza organizări. Șase luni de zile nu a avut timp să stabilească ceva concret și constructiv. Dintr-un singur motiv: nu școala, ci alegerile preocupă Guvernul.
Schema de lucru este simplă, după modelul Iohannis. Fiecare se spală mâini și pasează răspunderea tot mai jos, până la ultimul nivel. Logica nu este greu de înțeles. Acarii Păun trăiesc între directorii de școli, nu între numele grele din inspectoratele județene sau din minister. Niciodată nu va răspunde Anisie sau vreun secretar de stat pentru un focar de coronavirus apărut într-o școală din provincie, ci directorul care nu a luat măsuri.
Voi sunteți normali la cap?
Ce măsuri să ia directorul când elevii vin fără mască? De unde să le dea el măști, din moment ce Guvernul a refuzat să-și țină promisiunile de a avea grijă ca acestea să nu lipsească? Școala nu are bani, trăiește din ce îi dă primăria. Iar primăria abia primește bani pentru salariile profesorilor. Dezinfectanți? Poate doar în ziua începerii anului școlar, în caz că apare vreun control. Săpun? Și unde să se spele pe mâini în condițiile în care școala nu are apă curentă și nici canalizare? Este de ajuns? Nu, pentru că în acest tablou cu nechemați trebuie să încapă și Direcțiile județene de sănătate publică. Se ocupă ele cu testarea profesorilor și a personalului auxiliar, așa cum ar fi firesc?
Nu, Guvernul nu dă bani pentru asta. Dacă le e frică de Covid, să bage mâna în buzunar și să se testeze singuri, pe banii lor, nu e treaba ministrului asta. Și nici a celui de la Sănătate, pe care nu îl interesează cum vor rezista copiii cu masca pe față ore întregi. Există și aici un risc de îmbolnăvire, dar nu are importanță. Dacă nu mai suportă măscuța pe gură și pe nas, copiii să meargă în spatele școlii și să și-o dea jos. Voi sunteți normali la cap? Păi atunci, de ce nu ar începe cursurile direct în spatele școlii? Sau în sălile de „păcănele”, deschise tocmai pentru că nu prezintă riscuri.
Nimic nu este gata
Ce fel de școală se va face? Un simulacru, eufemistic exprimându-mă. Deși copiii au nevoie de mișcare, sălile de sport vor rămâne închise. La fel și laboratoarele, la fel și bibliotecile, pentru că elevii nu au voie să-și schimbe clasa. Și nici locul din bancă. Ce calitate va avea învățământul? Nu contează, din moment ce învățământul în sine nu contează. Manuale lipsă, laptopuri și tablete lipsă.
Nu una sau două, ci de ordinul zecilor de mii și mai mult. Unde sunt, nu există rețea internet și Iohannis spune că nu e treaba Guvernului să asigure racordarea. Dar a cui? Și chiar dacă ar exista toate astea, cum să predai limba română, bunăoară, când lecturile obligatorii nu au fost încă introduse în platformele de predare? Nimeni nu și-a pus întrebarea cea mai simplă: câți profesori știu să le folosească? Nu suntem la începutul verii, să zici că ar mai fi ceva timp. Suntem deja la deschiderea anului de învățământ, când toate ar fi trebuit să fie gata.
De mână cu Iohannis
”Este, pentru fiecare dintre noi, un an imprevizibil și complicat, dar și cu multe oportunități. Din păcate, a fost nevoie de o situație de criză pentru a realiza, cu adevărat, cât de mult contează anii de școală în formarea viitorului adult”, a scris Anisie în mesajul adresat elevilor și profesorilor. Atâta incoerență doar în epistolele și cuvântările lui Iohannis mai găsești. Complicat dar cu oportunități? Aoleu! Și, dacă nu exista situația de criză, nu și-ar fi dat nimeni seama cât contează anii de școală? În ce registru de logică se exprimă ministresa cu două masterate și zeci de cursuri absolvite care-i împodobesc CV-ul?
Nu sare departe de îngustimea și infantilismul lui Iohannis, care se adresa elevilor cu ”fiecare dintre voi veți avea ocazia să fiți un supererou care, atunci când poartă mască, se spală des pe mâini și ascultă îndrumările cadrelor didactice, își ocrotește părinții și bunicii, cei mai expuși pericolului de a se îmbolnăvi” Ați găsit vreo vorbă despre învățământ și calitatea acestuia? Nici nu o să găsiți. La fel cum nu o să găsiți vreo lucrare de specialitate publicată. La niciunul.
