Europa a intrat într-o nouă stare de alertă în fața semnalelor din ce în ce mai explicite că Statele Unite nu mai doresc să suporte povara garantării securității continentului și manifestă ostilitate deschisă în domenii care ating esența problemelor de securitate.
La începutul lunii decembrie, SUA au publicat noua Strategie de Securitate Națională, lansând un atac asupra UE – descrisă precum o entitate ce „subminează libertatea politică”, promițând în același timp să „cultive rezistența față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene”.
Există și alte exemple, de la amenințări sau insinuări privind retragerea umbrelei de securitate a NATO până la războiul comercial, scrie El Pais.
„În ceea ce privește Europa, Trump și administrația sa au dat dovadă de consecvență și previzibilitate: vor să ne distrugă”, avertizează Nathalie Tocci, directoarea Istituto Affari Internazionali. „Astăzi, Statele Unite consideră democrația liberală și integrarea europeană drept adversari”.
Nu toate veștile care vin din America sunt proaste. Luna trecută, Congresul a aprobat bugetul Pentagonului pentru 2026, care include ajutor pentru Ucraina – 800 de milioane de dolari pe o perioadă de doi ani – și, cel mai important, prevederi care limitează capacitatea secretarului apărării de a reduce numărul trupelor americane din Europa la mai puțin de 76.000.
Totuși, chiar și cele mai pro-NATO țări europene își reevaluează strategiile, înțelegând riscul profund pe care îl reprezintă dependența de sprijinul SUA.
Dacă ostilitatea Statelor Unite este agravată de Rusia care continuă agresiunea împotriva Ucrainei și își intensifică acțiunile de sabotaj în Europa, percepția riscului crește.
Cheltuielile țărilor UE în apărare nu se traduc într-o defensivă autonomă și ignoră realitatea marcată de fragmentarea națională. Singurul organism de coordonare eficient este NATO, dominat de Washington.
Europenii depind de SUA pentru informații, supraveghere și recunoaștere, potrivit unui raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice. Alte deficite în materie de hardware includ apărarea aeriană inadecvată și rachetele cu rază lungă de acțiune.
Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare, însă arsenalele lor sunt mult mai mici decât cele ale Rusiei și Statelor Unite.
„Europa trebuie să aibă o strategie clară și resursele necesare pentru o autoapărare credibilă până în 2030”, subliniază Jamie Shea, cercetător la think tank-ul Friends of Europe și oficial NATO până în 2018.
Europa a intrat într-o nouă stare de alertă în fața semnalelor din ce în ce mai explicite că Statele Unite nu mai doresc să suporte povara garantării securității continentului și manifestă ostilitate deschisă în domenii care ating esența problemelor de securitate