Liderul belarus și aliatul Rusiei, Alexandr Lukașenko, și-a prelungit luni mandatul de 31 de ani, după ce oficialii electorali l-au declarat câștigător al alegerilor prezidențiale pe care guvernele occidentale le-au respins ca fiind o farsă.
Lukașenko, care nu s-a confruntat cu nicio provocare serioasă din partea celorlalți patru candidați înscriși pe buletinul de vot, a obținut 86,8% din voturi, conform rezultatelor inițiale.
Politicienii europeni, notează Reuters, au declarat că votul nu a fost nici liber, nici corect, deoarece mass-media independente sunt interzise în fosta republică sovietică și toate figurile principale ale opoziției au fost fie încarcerate, fie forțate să fugă în străinătate.
„Poporul din Belarus nu a avut de ales. Este o zi amară pentru toți cei care tânjesc după libertate și democrație”, a postat ministrul german de externe Annalena Baerbock pe X.
Liderul opoziției în exil, Sviatlana Tskanovskaia, a cerut extinderea sancțiunilor occidentale împotriva companiilor și persoanelor din Belarus implicate în reprimarea opozanților lui Lukașenko și în furnizarea de muniții pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina.
”Nu dau doi bani pe Occident”
„Nu dau doi bani pe Occident”, a subliniat Lukașenko la o conferință de presă care a durat mai bine de patru ore. Întrebat despre încarcerarea opozanților săi, a răspuns că aceștia și-au „ales” propria soartă. A negat că decizia sa de a elibera peste 250 de persoane condamnate pentru activități „extremiste” ar fi fost un mesaj către Occident pentru a obține unele avantaje politice.
De-a lungul carierei sale, Lukașenko a reușit să devină un aliat util al Rusiei, să obțină petrol ieftin și împrumuturi, împiedicând în același timp ca țara sa de nouă milioane de locuitori să fie înghițită de vecinul său mult mai mare.
Dar războiul din Ucraina l-a legat mai strâns ca niciodată de Vladimir Putin, a cărui invazie a fost lansată în parte de pe teritoriul Belarusului.
În ciuda dezmințirii lui Lukașenko, opozanții și analiștii interpretează grațierea prizonierilor drept o mișcare de a începe să repare legăturile cu Occidentul, iar ultima sa realegere drept o încercare de a-i restabili legitimitatea și de a determina principalele țări europene și SUA să își întoarcă ambasadorii la Minsk pentru prima dată în ultimii ani.
Grupul pentru drepturile omului Viasna, care este interzis ca organizație „extremistă” în Belarus, afirmă că există încă aproximativ 1 250 de prizonieri politici în țară.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat duminică că Belarusul „tocmai a eliberat unilateral un cetățean american nevinovat”, pe care l-a numit Anastassia Nuhfer. El nu a oferit alte detalii cu privire la acest caz.