Istoria UE a urmat, de obicei, un singur scenariu: experții elaborează proiecte vizionare, companiile se alătură dacă văd profit, iar o mână de politicieni promovează ideea la Bruxelles. În cele din urmă, capitalele ajung la un acord, iar liderii prezintă rezultatul publicului care este adesea dezinteresat sau lăsat în întuneric.
De la Comunitatea Cărbunelui și Oțelului, înființată în 1951, până la moneda unică, acest proces condus de elită a modelat Europa. Însă dependență de impulsul de sus în jos nu mai funcționează.
Începând cu anii 2000, partidele naționaliste de pe întreg continentul s-au mobilizat împotriva unui „Bruxelles nedemocratic”. Alegătorii au respins uneori categoric o integrare mai profundă, cum a fost cazul referendumurilor din 2005 din Franța și Olanda, care au dus la respingerea Constituției europene, notează Politico.Temându-se de reacții negative, aleșii mainstream au evitat să promoveze „mai multă Europă”.
Dar astăzi, în timp ce elitele ezită, alegătorii sunt cei care cer mai multă Europă – cel puțin în ceea ce privește apărarea.
Din 2011, sprijinul pentru apărarea comună a crescut vertiginos în Suedia și Irlanda (+27 puncte), Finlanda (+24 puncte) și Danemarca (+17 puncte). În 2022, 67% dintre danezi au votat chiar pentru abandonarea opțiunii de renunțare la apărarea UE.
Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, precum și cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, opinia publică se schimbă. Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în primăvara acestui an, 81% dintre europeni susțin o politică comună de apărare și securitate, iar doar 15% se opun.
De asemenea, este de remarcat faptul că politica de apărare și securitate este unul dintre puținele domenii în care Eurobarometrul a înregistrat un sprijin continuu pentru o integrare mai profundă: în ultimele două decenii, acest sprijin nu a scăzut niciodată sub 71%.
Un sondaj recent realizat de Le Grand Continent în nouă țări europene a constatat că majoritatea respondenților consideră că UE ar trebui să fie capabilă să organizeze o apărare independentă de SUA.
În Germania, 69% au declarat că ar prefera o armată europeană în locul apărării naționale (13%) și NATO (12%). Chiar și în Polonia, care este adesea sceptică în ceea ce privește apărarea UE, mai mulți respondenți au preferat o soluție europeană (37%) în locul NATO (29%) sau al unei soluții naționale (24%).
Cine ar fi crezut că apărarea ar putea fi catalizatorul integrării pentru o schimbare de jos în sus? Dar, cu un procent de aprobare de 74 %, sprijinul public pentru UE se află în prezent la un nivel record.