Alegători nemulțumiți și investitori fericiți. Încotro se îndreaptă economiile dezvoltate?

Tulburările politice par să fie peste tot în aceste zile. Nu doar în Orientul Mijlociu, ci și în națiuni precum Franța și Germania. În SUA, polarizarea se intensifică.

Cauzele imediate pot fi diferite, dar problema de bază este clară: alegătorii nu sunt mulțumiți atunci când nivelul lor de trai nu se îmbunătățește.

În mijlocul acestei nemulțumiri populare, piețele de acțiuni nu ar putea fi mai mulțumite, scrie Financial Times. Indicii bursieri americani ating cu regularitate maxime istorice, iar S&P 500 a crescut cu aproape un sfert în acest an.

Indicele FTSE 100 a depășit 8 000 în aprilie și nu a mai coborât sub acest nivel de atunci, păstrând un câștig de aproximativ 5 % pentru 2024. Chiar și indicele german Dax 40 este cu aproximativ 18% mai mare decât la începutul anului, în ciuda problemelor economice și corporative ale țării.

Care este explicația acestei neconcordanțe? Cu siguranță nu este vorba de perspectivele de creștere. Cel mai recent raport al OCDE arată că țările europene, precum și Japonia, vor reuși doar o creștere a PIB-ului de 1-1,5 % în următorii doi ani. În SUA, se preconizează o încetinire a creșterii în 2025 și 2026, de la ratele de aproape 3 % înregistrate în ultimii doi ani.

Un motiv esențial este faptul că experiența alegătorilor și experiența sectorului corporatist sunt destul de diferite. Marjele de profit ale marilor companii americane sunt aproape de un maxim istoric, conform studiului Jefferies.

Deși unele dintre planurile președintelui ales Donald Trump, cum ar fi tarifele pe scară largă și deportările în masă, par destul de alarmante, investitorii nu sunt prea îngrijorați. Ei pariază pe excepționalismul SUA. Piața bursieră americană este un mastodont global, reprezentând 73 % din indicele MSCI World la sfârșitul anului 2023.

Cu toate acestea, SUA, ca și Europa, suferă de nemulțumirea alegătorilor. Chiar și recordul superior de creștere al Americii a fost insuficient pentru realegerea democraților, deoarece inflația a erodat nivelul de trai.

Problema pe termen lung este că alegătorii sunt bucuroși să solicite servicii publice, dar mai puțin dispuși să plătească impozitele care le finanțează.

Plutocrație sau blocaj

Fără creștere, politica economică devine un joc cu sumă nulă, în care câștigurile pentru un grup nu pot veni decât în detrimentul pierderilor pentru altul. Iar pierzătorii sunt întotdeauna mai furioși decât sunt recunoscători câștigătorii.

În urma acestor consecințe, economiile dezvoltate par să se îndrepte spre unul dintre cele două rezultate: plutocrație sau blocaj. Plutocrația a câștigat în mod clar în SUA, unde Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a contribuit la finanțarea campaniei lui Donald Trump și a primit misiunea de a reduce cheltuielile publice.

În Europa, blocajul are întâietate și face dificilă adoptarea bugetelor (după cum a demonstrat Franța) sau realizarea reformelor care ar putea stimula creșterea economică (ca în Germania). Blocajul poate, de asemenea, să degenereze în guvernarea unui singur partid atunci când partidele naționaliste preiau conducerea.

Investitorii au avut parte de o afacere foarte bună în urma ordinii internaționale de după 1945, în care, în general, guvernele naționale respectau regulile. Acum, însă, regulile sunt rupte.

S-ar putea dovedi că piețele bursiere sunt precum pasagerii clasei de lux de pe Titanic, care beau șampanie în timp ce vaporul se apropie de  ghețar.