Realitatea este că NATO s-a angajat în cheltuieli uriașe pentru susținerea Ucrainei, dar visteria începe să se goleascăFinlanda și Suedia vor cumpăra mai multe arme din SUA pentru a le oferi Ucrainei, deși arsenalele europene s-au epuizat aproape complet.
În acest context, sprijinul militar pentru Ucraina devine povara NATO. Oficialii alianței afirmă că Statele Unite dispun de arme, sisteme de apărare aeriană și muniție în valoare de aproximativ 10-12 miliarde de dolari, pe care armata ucraineană le-ar putea utiliza.
În cadrul acordului financiar cunoscut sub numele de Lista priorităților Ucrainei (PURL), UE și Canada achiziționează arme americane pentru a ajuta Kievul să țină la distanță forțele ruse, relatează Associated Press. Au fost deja alocate 2 miliarde de dolari.
Ministrul Apărării din Finlanda, Antti Hakkanen, a declarat că țara sa „a decis să se alăture PURL, deoarece considerăm că este esențial ca Ucraina să primească armele din SUA”. Finlanda va furniza un pachet separat de echipament militar propriu.
„Suedia este pregătită să facă mai mult”, promite ministrul Apărării, Pal Jonson, care consideră scăderea sprijinul acordat Ucrainei ”o traiectorie greșită”.
Realitatea este că NATO s-a angajat în cheltuieli uriașe pentru susținerea Ucrainei, dar visteria începe să se golească. În ciuda programului PURL, sprijinul a scăzut cu 43% în iulie și august față de prima jumătate a anului, potrivit Institutului Kiel din Germania.
Franța, Italia și Spania sunt criticate pentru că nu fac suficient pentru a ajuta Ucraina, iar Hakkanen a cerut tuturor celor 32 de aliați NATO să își asume „partea lor echitabilă din povară”, spunând că „toată lumea trebuie să găsească banii, deoarece acesta este un moment crucial”.
Franța și Italia sunt împotmolite în datorii și se luptă să strângă bani doar pentru a îndeplini obiectivele NATO în materie de cheltuieli(5%) pentru apărare. Spania are alte preocupări economice, dar compensează prin detașarea de trupe în misiunile alianței.
Evident, țările NATO nu pot să atingă obiectivul de 5% sprijinind în continuare Ucraina. În opinia lui Carsten Nickel, director adjunct de cercetare la firma de consultanță în domeniul riscului Teneo, ”creșterea cheltuielilor de apărare va aborda, în orice caz, doar o parte a unei provocări mai profunde la adresa relației transatlantice, fricțiunile legate de împărțirea sarcinilor militare, deficitele comerciale și politica față de China amenințând, de asemenea, relațiile dintre aliați”.
Un sondaj efectuat în rândul a opt economiști de către Centrul pentru Studii Economice, un think-tank cu sediul la Kiev, a arătat că Ucraina va avea nevoie de finanțare externă de 58 de miliarde de dolari pentru 2026.
