Tabăra occidentală și-a luat angajamentul de a furniza tancuri avansate și transportoare blindate armatei ucrainene. Ce înseamnă asta pentru Rusia și de ce este atât de evocatoare imaginea tancurilor pe câmpurile de luptă europene?
Printre promisiunile inițiale se numără tancurile germane Leopard 2, M1-A1 Abrams din SUA, Challenger 2 din Marea Britanie și, posibil, Leclerc ale francezilor.
Având în vedere că sute de tancuri rusești din prima linie de front au fost distruse în primele luni ale războiului – majoritatea de rachete antitanc și drone sofisticate furnizate de susținătorii occidentali ai Ucrainei – președintele rus Vladimir Putin este disperat după blindate de luptă.O privire în istorie ne ajută să înțelegem de ce.
Câmpiile întinse din Europa Centrală și de Est au fost autostrăzi pentru forțele mecanizate în cea mai mare parte a secolului XX. Sub conducerea lui Hitler, armata nazistă a folosit tancuri pentru a lansa celebrul Blitzkrieg care a zdrobit Polonia, Olanda, Belgia și Franța în primele runde ale celui de-al Doilea Război Mondial.
Panzerele germane au avut un efect letal în toată Europa de Est (inclusiv în Ucraina) și împotriva Uniunii Sovietice. Tancurile au constituit forța militară dominantă în întreaga Europă în memoria generațiilor mai în vârstă. Reapariția lor a zguduit fantome vechi, la Moscova și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
În ciuda bravadei lor în ceea ce privește angajamentele occidentale – tancurile NATO „vor arde ca toate celelalte”, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului – nu există nicio îndoială că rușii sunt foarte neliniștiți. Și așa ar trebuie să fie: acum se confruntă cu un adversar pe măsură.
Trei avantaje cheie pentru Ucraina
În primul rând, decizia occidentului a furniza forțele blindate – chiar dacă după câteva săptămâni de dispute – este un semnal puternic de solidaritate transatlantică.
Moralul este o forță puternică și semnificativă pe un câmp de luptă. Putin a mizat greșit pe faptul că aliații vor ceda în fața penuriei de gaze naturale din Europa și a unor isterii filoruse.
Un al doilea element al capacității tancurilor este modul în care acestea oferă sprijin infanteriei. Profesioniștii militari au vorbit mult timp despre infanterie ca fiind „regina câmpului de luptă”, capabilă să se deplaseze în orice direcție ca pe o tablă de șah.
Dar pe un câmp de luptă modern, această manevră poate fi prea lentă fără blindate. Aprovizionate cu tancuri pentru sprijin de foc mobil, alături de transportoare de trupe, forțele ucrainene ar trebui să fie capabile să se deplaseze rapid pe sutele de kilometri de linie de luptă din Donbas pentru a opri orice ofensivă rusă.
În cele din urmă, tancurile și transportoarele pot fi concentrate și folosite pentru a lovi în liniile de front rusești la momentul ales de ucraineni. Cu o putere suficientă, ar putea să se îndrepte spre coasta Mării Negre. Ar diviza forțele lui Putin, le-ar expune flancurile, le-ar complica nespus de mult logistica și le-ar izola în Crimeea.
Mai există un aspect: sosirea tancurilor cere imediat mai multe avioane de luptă, în special MIG-29 din epoca sovietică și F-16 americane.
Până în prezent, Occidentul s-a abținut de la furnizarea de avioane, dar această dezbatere se va încălzi în curând. În timp ce adăugarea tancurilor este crucială, puterea aeriană de luptă ar putea fi în cele din urmă decisivă.
Amintirile războiului cu tancuri încă bântuie Europa. Sosirea Abrams, Leopard și Challenger în număr semnificativ ar trebui să devină coșmarul lui Putin.