900.000 de ucraineni refugiați în UE, buni de trimis pe front

Datele Eurostat arată că circa 900.000 de bărbați ucraineni au primit statut de protecție temporară în statele UE, în condițiile în care aceștia sunt eligibili pentru a fi trimiși pe front. Pe teritoriul României se află 181.090 refugiați ucraineni, țara noastră situându-se pe locul 5 în Uniunea Europeană la număr de persoane din acest stat, care se află sub protecție temporară.

Statele UE găzduiesc și întrețin 4,4 milioane de ucraineni, aceștia aflându-se sub protecție temporară. La 4 martie 2022, Consiliul European a adoptat în unanimitate o decizie de punere în aplicare de introducere a protecției temporare pentru persoanele care fug din Ucraina ca urmare a războiului cu Federația Rusă, iar ulterior, la data de 25 iunie 2024, Consiliul a prelungit protecția temporară până la 4 martie 2026.

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, raportul beneficiarilor de protecție temporară din Ucraina în raport cu populația era cel mai mare în Cehia (36,2 la 1 000 de locuitori), înaintea Poloniei (27,1) și Estoniei (26,0). În ianuarie 2025, țările UE au emis 53.195 de noi decizii care oferă protecție temporară. Totodată, țările UE care găzduiau cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară din Ucraina erau Germania (1.170. 250 de persoane; 27,3% din totalul UE), Polonia (993.015; 23,2%) și Cehia (394.985; 9,2%).

Locurile următoare sunt ocupate de Spania, cu 229.665 ucraineni, și România, cu 181.090 refugiați. Numărul persoanelor aflate sub protecție temporară în raport cu populația UE a fost de 9,5 la 1.000 de persoane la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Comparativ cu sfârșitul lunii decembrie 2024, numărul persoanelor aflate sub protecție temporară la sfârșitul lunii ianuarie a crescut cu 25.530 în întreaga UE (+0,6%). Cele mai mari creșteri absolute ale numărului de beneficiari au fost observate în Germania (+8.800; +0,8%), Cehia (+6.360; +1,6%) și Spania (+3.050; +1,3%). Numărul persoanelor aflate sub protecție temporară a scăzut doar în 4 țări UE, respectiv Danemarca (-2.245; -6,1%), Franța (-660; -1,1%), Austria (-420; -0,5%) și Lituania (-155; -0,3%).

23,4%, bărbați adulți

98,4% dintre persoanele care au fugit din Ucraina și se aflau sub protecție temporară în UE la sfârșitul lunii ianuarie 2025 erau ucraineni. Printre alți cetățeni din afara UE sub protecție temporară, principalele țări de cetățenie au fost Rusia (12.427; 0,3%), Nigeria (4.977; 0,1%) și Azerbaidjan (4.242; 0,1%).

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, femeile adulte reprezentau 44,8% dintre beneficiarii de protecție temporară, dintre care 54,7% erau femei cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani. Copiii au reprezentat 31,8%, în timp ce proporția bărbaților adulți în numărul total de beneficiari de protecție temporară a fost de 23,4%. În schimb, proporțiile băieților și fetelor cu vârsta sub 18 ani au fost apropiate, cu 16,7% pentru băieți și 15,1% pentru fete. În ianuarie 2025, ponderea lunară a copiilor în rândul persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară a fost egală cu 26,8%, în creștere cu 0,5 pp față de decembrie 2024.

În aceeași perioadă, ponderea femeilor adulte a scăzut cu 0,5 pp la 41,1%, în timp ce proporția bărbaților adulți a rămas neschimbată. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei în februarie 2022, țările UE au oferit protecție temporară pentru aproape 6,2 milioane de persoane care au fugit din Ucraina. În 2024, numărul de noi decizii care oferă protecție temporară a scăzut la 780.208 în UE, o scădere de 26,1% față de 2023 (1.056.010 noi decizii). Numărul de noi decizii care oferă protecție temporară a scăzut în 22 de țări UE în 2024, cele mai mari 3 scăderi absolute fiind observate în Germania (-106.400; -31,7%), Polonia (-71.710; -30,2%) și Irlanda (-22.530; -68,2%). Doar 5 țări UE au emis mai multe decizii noi care oferă protecție temporară în 2024 decât în ​​2023, cele mai notabile creșteri fiind înregistrate în Spania (+2.800; +8,3%), Danemarca (+1.240; +14,2%) și Bulgaria (+985; +4,2%).

Creșteri de solicitări la începutul anului

Pe parcursul trimestrului IV 2024, țările UE au emis 172.240 de noi decizii care oferă protecție temporară, arată Eurostat, acesta fiind cel mai mic număr trimestrial de noi decizii înregistrat de la începutul războiului. Comparativ cu T3 2024, numărul de noi decizii în T4 2024 a scăzut cu 20,2%. O scădere a fost observată în T4 2024 în 25 de țări din UE, cele trei cele mai mari scăderi absolute fiind înregistrate în Polonia (-14.730), Cehia (-7.330) și Italia (-3.845).

Doar 2 țări UE au emis mai multe decizii care oferă protecție temporară în trimestrul IV 2024, și anume Estonia (+130) și Portugalia (+115). În ianuarie 2025, au fost emise 53.195 de noi decizii care oferă protecție temporară în UE, marcând o creștere de 24,7% față de decembrie 2024. Dintre cele 25 de țări UE care au furnizat date pentru ianuarie 2025, 18 țări UE au emis mai multe decizii în ianuarie comparativ cu decembrie 2024. Doar 7 țări UE au emis puțin mai puține decizii în ianuarie decât în ​​decembrie 2024, cele mai mari 3 scăderi fiind observate în Irlanda (-195), Austria (-95) și Finlanda (-55).