A trecut o lună de când Vasile Cîțu a preluat frâiele guvernării. Au fost 30 de zile fără să se fi întâmplat ceva notabil. 30 de zile în care am continuat să ne scufundăm. 30 de zile în care doar s-au strigat lozinci despre cât de bine o să ne fie, despre cum vom uimi noi Europa cu dezvoltarea noastră. Și, în egală măsură, 30 de zile în care am continuat să ne împrumutăm de pe toate piețele cu o medie de 705 euro pe secundă. 700 de euro nu înseamnă o grozăvie, e ceva mai mult decât un salariu minim, dar înmulțind cu câte secunde sunt cuprinse într-o zi, fie ea și zi lumină numai, dimensiunile împrumuturilor se schimbă.
Teoretic, banii ar trebui să se regăsească în ceva. O lopată de pământ pe un șantier, o cărămidă pusă la temelia vreunui spital, o roabă cu asfalt turnat la vreo autostradă, orice. Practic, banii nu se regăsesc nicăieri. În orice țară normală, premierul ar fi trebuit să răspundă ce destinație au căpătat banii. Și nu de acum, ci încă de pe vremea când era ministrul Finanțelor. România, însă, nu este normală decât în lozincile lui Iohannis, atunci când are nevoie de sloganuri cu care să prostească naivii care încă îl mai cred.
Asta e ce?
Creșterea salariilor cu 40 la sută, conform legii, a devenit o batjocură. Actul normativ a fost trimis spre promulgare la Cotroceni. După ce l-a sucit pe toate fețele, Klaus Iohannis l-a trimis înapoi la Parlament, pentru reexaminare. A fost doar o manoperă de tergiversare, căci legea a rămas în forma inițială.
Apoi a fost trimisă la Curtea Constituțională, care a decis că trebuie aplicată. Nu se știe de către cine, pentru că Iohannis a concluzionat recent, într-o conferință de presă, că nu există bani pentru așa ceva. Când un președinte nu are soluții și nici nu le găsește, ar trebui să-și facă bagajele și să plece, cu tot cu guvernul pe care l-a înscăunat. Este inadmisibil ca un președinte, în loc să explice de ce s-a ajuns aici sau să expună un plan, un program de redresare a situației, să se rezume la „Asta e!” Asta e ce? Ce asta e? Temându-se de tensiunile sociale tot mai mari, guvernul a decis o majorare cu 40 de lei a salariului minim. Adică mai puțin de două kilograme de parizer pe lună, cum spuneam acum câteva zile. Economia nu își permite mai mult de această sumă, a declarat premierul Cîțu. Iar asta se poate traduce și prin atât gândește guvernul, cât un parizer.
S-au încurcat în minciuni
În privința pensiilor, aceeași mascaradă. Mărite etapizat, întâi cu 20 de lei. Cîțu susține că nici nu e nevoie de mai mult, căci acoperă perfect inflația. O minciună odioasă, căci rata inflației a depășit demult și cu mult majorarea. Guvernul susține că starea economiei nu permite o creștere mai mare. Își dă singur cu tesla în pricepere. Prin mai 2020, fostul ministru al muncii, Violeta Alexandru, dădea asigurări că vor crește și pensiile și salariile, în raport de cât de bine merge economia.
Tot atunci, Vasile Cîțu prelua același slogan și garanta că dacă economia se va pune în mișcare nu vede niciun motiv să nu poată fi crescute pensiile și salariile. Dar o logică simplă demonstrează că economia nu a făcut niciun pas înainte, din moment ce veniturile populației au rămas blocate la aceleași sume derizorii, fără șanse de a fi mărite.
O pereche de palme
Pe de altă parte, însă, premierul se laudă cu creșteri economice spectaculoase. Dar nu mai mult de câteva zile, pentru că rapoartele Comisiei Europene vin și îl contrazic. Diferențele ce se nasc între spusele lui și ceea ce demonstrează organismele europene sunt flagrante. În defavoarea lui, evident.
Prins cu minciuna, Cîțu recurge la cea mai stupidă explicație. Documentele erau redactate în engleză, iar social democrații, cei care le-au făcut publice, nu cunosc engleza și au tradus aiurea. Pentru o asemenea idioțenie, sigur că premierul ar merita o moțiune de cenzură care să-i scoată gărgăunii din cap, dar e prea complicat. Însă cred o pereche de palme ar rezolva la fel de bine situația. Și chiar mai repede.
Expertul în tulpini
Nimeni din guvern nu spune însă de ce economia nu crește, pentru ca problemele financiare ale țării să se rezolve. Nu este dirijată de cei aflați acum la cârma ei? Ce conduc? Cum? Cred că sunt întrebări inutile, din moment ce încă nu au terminat de jupuit ciolanul pe care s-au bătut. Mai sunt o sumedenie de funcții care încă nu s-au împărțit, mai sunt o groază de obligații și de guri de închis. Bugetul de stat nu există, dar nici nu se grăbește cineva să accelereze discuțiile pe marginea lui. Nu are cine să o facă. PNL se bate cu PNL pentru a-l descăpățâna pe Ludovic Orban, USR se bate cu PLUS pe înțesarea ministerelor cu oamenii lor, iar Iohannis, cât de curând, va avea un alt subiect de discuție: noua tulpină a Covid-19. Întâi cea englezească, apoi cea turcească și, din moment ce apar și în România, trebuie să se implice. Ce s-ar fi făcut țara asta fără expertul în tulpini? Căci de guvernare nu mai e loc.