Anul 2024 debutează în forță, cu alegeri prezidențiale în Taiwan. Un moment crucial în istoria micuței insule. Rezultatul scrutinului ar putea consolida suveranitatea țării sau, dimpotriva, ar putea arunca Taiwanul într-un conflict deschis cu China. Beijingul speră că reunificarea se va face, totuși, pe cale pașnică, după cum transmite Xi Jinping.
În cursă a intrat și Lai Ching-te, reprezentantul Partidului Progresist Democrat, aflat la guvernare. El este susținut puternic de SUA și un apărător feroce al suveranității Taiwanului. De altfel, l-a numit pe Hsiao Bi-khim, ambasadorul de facto al Taiwanului în SUA, partenerul său de campanie. Beijingul contracarează cu Hou Yu-ih (ex-polițist), candidatul Partidului Kuomintang (KMT).
Sondajele recente arată o cursă strânsă între PPD și KMT.
China nu a condus niciodată insula de 23,5 milioane de oameni, pe care o consideră teritoriul său. Dar, de când Rusia a pus piciorul în Ucraina, și Xi Jinping a prins curaj și acum vorbește cu fiecare ocazie care i se ivește despre suveranitatea Beijingului asupra Taipeiului. Mai mult, China nu s-a ferit să amenințe că va folosi forța, la o adică, pentru anexarea insulei.
Așadar, alegerile care urmează în ianuarie sunt umbrite de perspectiva războiului.
Dacă tabăra pro-americană vorbește despre pericolul invaziei chineze, candidatul KMT insistă că războiul poate fi prevenit doar acceptând că Taiwanul nu este o entitate separată de China. Astfel, el promite să reducă tensiunile cu Beijingul prin promovarea unor legături economice mai strânse între cele două națiuni. „Alegerile din 2024 sunt, de fapt, o alegere între război și pace”, a spus acesta.
Se pare că aceasta este și calea prin care China vrea să anexeze micuța insulă din largul coastelor sale. Beijingul încearcă să aducă Taiwanul sub sfera sa de influență câștigând alegerile prezidențiale din ianuarie. Dar, în același timp, forța armată de care dispune Partidul Comunist este, deloc subtil, arătată locuitorilor insulei – sute de avioane au survolat spațiul aerian din apropierea Taiwanului în ultimele luni, ca o demonstrație a puterii „fratelui mai mare”.
Taiwanul a devenit câmpul de luptă între SUA și China. Tensiunile dintre Washington și Beijing continuă să domine regiunea, iar rezultatul votului din ianuarie este urmărit la fel de atent în SUA precum în China.
Cu prilejul recentei întâlniri a celor doi lideri, Xi Jinping i-a cerut președintelui american Joe Biden să înceteze „înarmarea Taiwanului” și să sprijine „reunificarea pașnică a Chinei”, un termen politic chinez care se referă la anexarea insulei. Experții avertizează că fraza indică o escaladare a Beijingului. În conferința de presă ce a urmat întrevederii celor doi, Biden a spus că l-a avertizat în mod explicit pe Xi să nu se amestece în viitoarele alegeri prezidențiale.
Totuși, deși mulți sunt recunoscători SUA pentru sprijinul economic arătat, unii taiwanezi se tem că Unchiul Sam își urmărește propriile interese mai degrabă decât pe cele ale Taiwanului.
De exemplu, sancțiunile impuse împotriva industriei chineze de cipuri au lovit și producătorii taiwanezi și companiile din lanțul de aprovizionare, care au pierdut mulți clienți. Unii analiști acuză SUA că înarmează Taiwanul doar ca să blocheze expansionismul Beijingului în Asia de Sud-Vest și se întreabă dacă America este serios angajată să apere insula în eventualitatea unui atac din partea Chinei. SUA nu au un tratat de apărare reciprocă cu Taiwanul și, deși președintele Biden a spus cu multe ocazii că va apăra Taipeiul, mulți se îndoiesc de seriozitatea acestui angajament.
Au și de ce, retragerea americană din Afganistan fiind o dovadă că sprijinul SUA pentru aliații săi nu este ceva nelimitat.