2024, anul în care 4 miliarde de oameni merg la urne

2024 este anul în care în jumătate de planetă se organizează alegeri. Aproape 4 miliarde de oameni, din 70 de țări, vor merge la urne. De la cea mai mare forță de pe mapamond (SUA) la cea mai populată țară (India), de la cel mai mare bloc comercial (Uniunea Europeană) la teritoriul care întruchipează cel mai mare risc de confruntare între două superputeri nucleare (Taiwan), există unele rezultate care vor avea impact global.

Verdictul scrutinelor va avea consecințe profunde asupra vieții oamenilor și asupra unei lumi care trece printr-o perioadă turbulentă, marcată de războaie brutale și un declin vizibil al Occidentului.

Alegerile din 2024 reprezintă un prilej excelent de testare a democrației în lume, într-un moment în care tot mai multe studii indică o deteriorare la nivel mondial a calității guvernării pe model american.

Toți ochii pe America

Va fi esențial să vedem ce se va întâmpla în Statele Unite, unde alegerile prezidențiale din noiembrie au un potențial perturbator imens.

Posibilitatea ca Donald Trump să fie candidatul republican și să se întoarcă la Casa Albă este foarte ridicată. După tot ce s-a întâmplat în 2020, Partidul Republican nu a întors pagina, iar acum, patru ani mai târziu, reintră în luptă tot cu Trump vârf de lance.

În același timp, Joe Biden spune peste tot că este hotărât să mai stea un mandat la Casa Albă. Conform sondajelor, apelul său la realegere este foarte slab, până și votanții democrați săturându-se de politica sa. Vârsta înaintată și pagubele cauzate de cea mai mare inflație din ultimele patru decenii sunt alte „bube” netratate.

Există temeri că revenirea lui Trump ar putea fi un pas mare către izolaționismul american și asta să aibă loc fix într-un moment în care puterile rivale (Rusia și China) pun sub semnul întrebării – chiar fățiș – ordinea mondială pe care Washingtonul a stabilit-o. Biden a încercat să reînvie rețeaua tradițională de alianțe americane, dar Trump ar putea spulbera acest scenariu. Doctrina sa – „America înainte de orice” – înseamnă limitarea eforturilor și cheltuielilor pentru cauze pierdute, cum e Ucraina, de exemplu. Sunt de așteptat și noi războaie comerciale (UE vs. SUA).

Cu o președinție americană mai puțin dispusă să-și asume riscuri (și costuri) pe plan internațional, vor urma patru ani extrem de …intenși, mai ales că Moscova și Beijingul au început, deja, să lucreze la o Nouă Ordine Mondială.

Taiwan, pe orbita Chinei

Taiwan este extrem de relevantă din punct de vedere geopolitic, fiind pe orbita Chinei de mai mulți ani.

Insula are un sistem politic complex plin de nuanțe în ceea ce privește relația cu Beijingul. O victorie pentru Partidul Kuomintang (pro-China) ar rescrie istoria. Pe de altă parte, o a treia victorie consecutivă a Partidului Progresist Democrat (pro-SUA) înseamnă aprofundarea relațiilor cu Statele Unite până la nivelul trecerii insulei sub control total.

Nimeni nu știe cum ar interpreta Partidul Comunist Chinez un asemenea rezultat în alegerile programate luna asta. Xi Jinping a spus în mod clar că reunificarea este o parte esențială a proiectului său politic, dar se pare că ar vrea să o obțină prin voința populației locale, nu cu arma în mână.

Europenii votează, SUA dictează!

Europenii votează și ei, dar, la Bruxelles, SUA dictează și asta e deja un fapt binecunoscut.

În iunie 2024, Parlamentul European va organiza alegeri în toate cele 27 de state membre. Rezultatele înseamnă noi majorități legislative care vor influența conducerea UE. Toată lumea se întreabă cât de sus va ajunge valul de extremă dreapta.

Sondajele indică o creștere a celor două blocuri de extremă dreapta și o scădere a sprijinului în rândul conservatorilor europeni tradiționali, a social-democraților, liberalilor și a ecologiștilor.

Dar, cum spuneam, aproape că nu contează, fiind un fapt știut (și asumat de europeni) că America dictează mersul lucrurilor pe „Bătrânul continent”. Deci, la vară, bătălia va fi doar pe sinecurile care vin cu un post de europarlamentar.

Ucraina vrea alegeri, Zelenski nu

Vorbind despre Ucraina, Zelenski trebuie să organizeze alegeri în martie, dar refuză să facă asta. Ca să amâne votul ce l-ar alunga de la Kiev, el preferă să mențină legea marțială la nivelul întregii țări.

În același timp, popularitatea sa e în scădere.

Cu toate acestea, dezbaterea dacă în Ucraina ar trebui să aibă loc alegeri a fost extrem de aprinsă în ultimele luni. Există voci relevante inclusiv în Statele Unite care pledează pentru organizarea scrutinului prezidențial.

Sudul global vrea și cu SUA, și cu Rusia

Revenind la Sudul Global, în Pakistan și India naționalismul și tensiunile sunt abundente.

India, cea mai populată țară din lume și cu a cincea cea mai mare economie de pe planetă, este (încă) un partener puternic al Statelor Unite, dar în același timp face parte din BRICS+. Premierul Narendra Modi vrea și cu Biden, și cu Putin, în funcție de interesele proprii. Stilul său de guvernare (la putere din 2014) este considerat foarte coroziv pentru democrație, dar pentru o putere nucleară asta nu prea contează.

De asemenea, vor fi alegeri legislative și la vecinul turbulent al Indiei, Pakistanul, o altă putere nucleară afectată de grave tensiuni politice, inclusiv arestări și tentative de asasinare a liderilor. Islamabadul are o profunzime strategică enormă, nu numai datorită arsenalului militar, ci și fiindcă menține relații strânse cu China.

Așadar, jumătate dintre națiunile globului vor merge la urne în 2024 și la tot acest spectacol va privi cu atenție și interes, de la Beijing, președintele Xi Jinping, liderul unei țări care nu se deranjează să organizeze niciun fel de scrutin – nici măcar o farsă care mimează prost corectitudinea.

Ascensiunea Chinei și relația cu SUA vor defini secolul nostru.