2024 – anul alegerilor: război economic sau militar?

Anul 2024, printr-o ciudată sincronizare, aduce la vot nu numai America, dar și Europa. Alianța Joe Biden – Ursula von der Leyen iese la tablă și trebuie să explice de ce omenirea, cu ei la „butoane”, a trecut de la o criză de sănătate (pandemia Covid-19) la una economico-financiară și, mai grav de atât, se află în prezent pe marginea abisului nuclear (amenințarea izbucnirii unui război NATO-Rusia). „Atlantismul” și rolul său în lume va fi, inevitabil, pe buletinele de vot din SUA și UE.

După ce și-a anunțat oficial candidatura pentru un nou mandat, Biden va veni în fața alegătorilor după ce Europa va da semnalul; europarlamentarele sunt programate înainte alegerilor din America. Ursula von der Leyen încă nu a anunțat dacă „vânează” un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene și orice scenariu e posibil, dacă ne gândim la desaga plină a soțului (afaceri de milioane derulate în pandemie).

În multe privințe, chimia personală dintre cei doi lideri a funcționat, în ciuda fricțiunilor persistente dintre SUA și Europa, de la tarife la subvenții și acorduri de securitate.

De ce se teme Occidentul

Pe scurt, indiferent dacă perechea Biden – von der Leyen rămâne sau pleacă, va avea consecințe profunde pentru alianța transatlantică.

Un Joe Biden învins ar putea însemna întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă. În calitate de președinte, omul de  afaceri republican s-a ghidat fix după mesajul de campanie – „America First”: a lansat un război comercial cu Europa (suprataxarea importurilor din UE), a dialogat cu Rusia și China despre multilateralismul căutat de statele BRICS, într-un cuvânt, a pus business-ul economic înaintea celui militar.

La fel, o Ursula von der Leyen plecată de la Bruxelles l-ar priva pe Joe Biden, în eventualitatea realegerii, de un aliat hotărât (UE) pe subiecte sensibile, cum ar fi sancționarea Rusiei și menținerea Chinei la respect.

Nu în ultimul rând, dacă amândoi vor primi un vot de blam, iar cetățenii aleg să-i arunce în lada de gunoi a istoriei, atunci relația transatlantică SUA – UE va intra pe un teritoriu (încă) neexplorat. Iar acesta este un scenariu pe care atât tabăra democraților, cât și pro-europenii nu sunt dornici să-l înfrunte. Iată de ce trompetele din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților s-au activat începând, deja, un lobby pentru realegerea celor doi lideri politici. „Suntem norocoși să-i avem pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe președintele Biden la putere. Este nevoie de leadership și claritate morală pentru a conduce coalițiile de aliați și parteneri în abordarea provocărilor noastre globale comune”. Ce aliați sunt ăia care îți vând gazul de patru ori mai scump, nu te primesc în vizită fără vize și de fiecare dată bagă zâzanie în casa ta, asmuțind o națiune împotriva alteia?!

Franța vrea schimbarea

Sosirea lui Biden la Casa Albă, un „atlantist” asumat, a fost întâmpinată cu bucurie la Bruxelles, dar nu totul a mers roz, în pofida obedienței afișate de șefa Comisiei Europene.

Un semn timpuriu al problemelor viitoare a fost decizia Americii de a opta pentru o alianță de apărare cu Australia și Marea Britanie (AUKUS). Apariția acestui pact militar a costat Franța un contract de miliarde de euro – vânzarea unor submarine Australiei. A fost momentul în care Parisul a ieșit la atac, arătând că nu este de acord cu jocul Washingtonului. Imediat, liderii Franței au făcut public (și condamnat) dublul standard aplicat de SUA în relația comercială cu UE. În primul rând, Macron arată cu degetul spre legea de reducere a inflației promovată de Biden, care acordă subvenții puternice oricăror companii cu activitate în Statele Unite. Imediat după apariția acestei legi, multe firme europene au luat calea Americii, ducând banii în conturile de pe Wall Street.

Iată de ce 2024 va fi un an crucial. Lumea trebuie să aleagă ce fel de război preferă: unul economic, cu dobânzi, taxe și impozite ca arme sau unul militar, cu tancuri și rachete nucleare?!