24 ianuarie 2022, 163 de ani de la Unirea Principatelor Române – Mica Unire

În acest an, pe 24 ianuarie, se marchează 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, eveniment cunoscut drept „Mica Unire”, pas cu simbolistică esențială în înfăptuirea statului național unitar român, înainte de Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Ziua când se celebrează Mica Unire este strâns legată de numele lui Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor al Țării Românești în 24 ianuarie 1859, după ce pe 5 ianuarie același an fusese ales domnitor al Moldovei.

Din 2016, ziua de 24 ianuarie, în care se celebrează Unirea Principatelor Române din anul 1859, a devenit zi liberă nelucrătoare.

Ciucă: Viziunea reformatoare a domnitorului Cuza ne-a lăsat moștenire un exemplu de unitate

Cu ocazia acestei zile importante pentru istoria națiunii române, premierul Nicolae Ciucă a ales să facă public un mesaj, cu trimitere la evenimentul din ianuarie 1859. „Prin Mica Unire, românii și-au exprimat nevoia de unitate, dar și dorința de a progresa în plan administrativ, economic și social, deopotrivă”, subliniază actualul șef al Executivului.

Totodată, premierul face referire și la momentul actual și la lupta cu pandemia, dusă în ultimii doi ani.

Iată mesajul integral al premierului Ciucă:

„Sărbătorim astăzi primul pas important făcut pentru înfăptuirea statului național unitar român, Unirea Principatelor, acum 163 de ani.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de înțelegerea pe care românii din Moldova și Țara Românească au arătat-o nevoii de modernizare. Viziunea reformatoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza ne-a lăsat moștenire un exemplu de unitate, de sacrificiu personal pentru atingerea unui țel național, acela de a-i aduce împreună pe români. Ocaua lui Cuza, intrată în legendă, este și astăzi simbol al egalității și al dreptății, amintind totodată de rolul pe care statul trebuie să și-l asume pentru a-i apăra pe cei slabi în fața abuzurilor.

Prin Mica Unire, românii și-au exprimat nevoia de unitate, dar și dorința de a progresa în plan administrativ, economic și social, deopotrivă. Dezideratul a rămas același pentru toate generațiile următoare, indiferent de natura provocărilor cu care s-au confruntat, și a generat transformări majore în societatea noastră. Prin tenacitate și unitate, românii au putut pregăti, apoi, Marea Unire, modernizând, construind instituții și mecanisme democratice, culturale, economice și financiare, consolidând armata care avea să lupte pentru independență și menținerea statalității.

Progresele noastre, obținute prin înțelegerea șansei istorice de a fi parte a unei lumi moderne, în care bunăstarea, pacea și valorile democratice sunt asumate și garantate, au nevoie și azi, ca și atunci, de recunoaștere și protejare.

Astăzi, ne menținem pe aceeași linie a unității tuturor românilor, dar și a progresului și bunăstării. Situația actuală necesită responsabilitate atât la nivelul celor care conduc țara, precum și la nivelul întregii noastre societăți. Provocările majore ale României sunt acum legate de depășirea crizei sanitare, de susținerea economiei prin investiții substanțiale, debirocratizarea instituțiilor publice și digitalizarea, prin gestionarea corectă, transparentă și eficientă a bugetului de stat și a fondurilor pe care țara noastră le-a primit sau urmează să le primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin programele de finanțare europene. Toate acestea implică reforme pe care ni le-am asumat prin Programul de Guvernare și pe care, în calitate de prim-ministru, le susțin cu toată responsabilitatea.

Ultimii doi ani au reprezentat pentru noi toți un test de anduranță într-o luptă continuă cu un inamic nemilos: pandemia. La fel ca și în toate momentele de cumpănă ale istoriei naționale și această perioadă a scos în evidență unitatea românilor și puterea de a acționa pentru un viitor mai bun al societății noastre. Sănătatea, alături de rezolvarea crizei energetice rămân în prim-planul preocupărilor noastre, pentru că nu vrem ca situația actuală să mai pună în pericol viețile oamenilor, dezvoltarea socială și stabilitatea economică.

Ziua de astăzi, o zi cu profunde semnificații istorice pentru noi, românii, este un bun prilej pentru a ne pleca frunțile în amintirea sacrificiului înaintașilor noștri, dar și pentru a ne mobiliza, pentru a schimba lucrurile în bine și a transforma România într-o țară democratică și prosperă, în care statul să fie în slujba cetățeanului, iar legea să fie aplicată pentru toți, în mod egal.

Anul acesta, instituția Guvernului împlinește 160 de ani. Inițiator de legi, având un rol esențial în implementarea politicilor publice, Executivul consolidează parcursul României de stat puternic atașat valorilor europene și euro-atlantice. Asemenea Guvernului format în urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, și a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura României calea către modernizare și dezvoltare.

Dragi români,

Uniți am trecut prin cele mai dificile momente ale istoriei, am luptat în nenumărate războaie, am învins boli necruțătoare și am răsturnat sisteme totalitare. De fiecare dată, am făcut-o împreună și tot împreună vom reuși și acum! Unitatea, solidaritatea, grija și respectul față de semenii noștri sunt reperele care ne vor călăuzi în continuare. Să ne dăm mâinile și, cu speranță, să depășim toate problemele și să fim uniți pentru viitorul românilor și al României!

La mulți ani, România!

Nicolae-Ionel Ciucă,
Prim-ministru al României”.

Ludovic Orban: „Decizia curajoasă de la 24 ianuarie a pus temelia statalității românești, “cheia de boltă” a edificiului național așa cum o numiseră pașoptiștii”

La momentul istoric de la înfăptuirea căruia se marchează, în 2022, 163 de ani a făcut referire și fostul premier Ludovic Orban. „Prezentul nostru și viitorul României nu ar fi posibile fără marele moment fondator de la 1859!”, scrie Ludovic Orban, pe Facebook.

Iată, integral, mesajul pe care l-a transmis Ludovic Orban luni, 24 ianuarie:

„Sărbătorim astăzi unul dintre cele mai îndrăznețe și frumoase acte din istoria noastră. E primul moment al Unirii românilor, cel dintâi, în care înaintașii au dovedit o hotărâre de nestrămutat în a-și croi singuri destinul, în a face pasul decisiv pentru afirmarea noastră ca națiune. Unirea Principatelor Române, în 1859, este începutul construcției României moderne și, cu siguranță, în mod nedrept i se mai spune „mica unire”.

Decizia curajoasă de la 24 ianuarie a pus temelia statalității românești, “cheia de boltă” a edificiului național așa cum o numiseră pașoptiștii. Unirea pe care au înfăptuit-o acei înaintași curajoși, acea primă generație politică modernă a României, a fost decizia pe care s-au sprijinit reformele liberale care au modernizat societatea românească, apoi Independența de la 1878, recunoașterea internațională a României și Unirea de la 1918.

Prezentul nostru și viitorul României nu ar fi posibile fără marele moment fondator de la 1859! Să ne gândim în această zi la oamenii acestei prime Uniri, cei care au sprijinit dubla-alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Iași și București. Națiunea noastră a fost binecuvântată atunci cu o generație puternică, de patrioți, de oameni politici pregătiți să acționeze într-un moment de grație în care proiectul nostru național se întâlnea cu noul echilibru de forțe din Europa.

Îmi doresc ca țara noastră să găsească mereu tăria de a învinge în momente grele pe care le traversează și să aibă parte de conducători care să valorifice pe deplin șansele pe care istoria ni le așază în față, întrucât obiectivele Unirii nu sunt încă pe deplin atinse.

La mulți ani, România!
La mulți ani românilor de pretutindeni!”