„De ce m-am sucit? De-al dracului!”, a raspuns Cristoiu, uimind din nou lumea cu elocinta si talentul lui de gazetar rafinat. Adica, de ce dupa patru ani de atacuri la adresa lui Basescu, brusc i s-a molesit snaga? Domne, cum sa va explic eu ca sa rada si Cristoiu de el insusi?
El asa este, inconsecvent ca orice personalitate de presa care se simte si se crede. Ei bine, uite, eu nu am aceleasi simtiri si crezuri. Dar el are un instinct special, care-i dicteaza cand sa se aseze de-a „curmizdrisul” celor care ocupa, vremelnic, jilturile mai de soi. Intai ii lauda, dupa care le da la cap. Si invers, si vitavercea si apoi de la capat. O logica de lasa in fund si pe mama si pe strabunica logicii. Formula cu care isi indoctrina invataceii, cum ca ziarsitul e permanent in opozitie cu puterea, acum nu se mai poarta. Si asta dintr-un singur motiv, ma gandesc eu, pentru ca n-o fi observat ca Basescu este presedinte, altminteri nu il mai iubea atat de profund si dezinteresat. Nu cred ca face asta pentru bani, Doamne fereste, ce motive ar avea? Are el vesta? Are el talent? Are el un cuvant de spus? E de ajuns, la ce sa-i mai faca trebuinta banii, numai ca poporul asta de gugustiuci a imbecilizat presa si de aici toata brambureala. Tot o logica asa, de-al dracului! Un fel de vine poporul si bate cu pumnul proletar in pagina si cere sa fie belit ala si ala. Mai vrea si tate goale, ii dam, caci poporul cumpara tot tirajul. Reciproca la gugumania asta cu imbecilizarea nu este valabila, sustine maestrul, chiar daca cineva cu numele de Cristoiu a inventat ziaristi chiar si din mecanici auto, adaug eu. Si mi se pare normal, din moment ce editorialele se pot regla cu o cheie de 13-14 sau cu doua ciocane date in subtitlu.
Piti-analist
